money.ro
🔔 Alerte
PoliticCătălina Mareș

156 de răspunsuri de la președintele României într-o conferință de presă-maraton. Bonus, jurnalist interzis la Cotroceni de către Nicușor Dan

Publicat la 10.11.2026, 22:06:00

Distribuie:WhatsAppFacebookX
156 de răspunsuri de la președintele României într-o conferință de presă-maraton. Bonus, jurnalist interzis la Cotroceni de către Nicușor Dan
DiscoverGoogle NewsSursă preferată

Într-o conferință de presă-maraton, președintele Nicușor Dan a răspuns întrebărilor jurnaliștilor și a explicat deciziile luate în timpul crizei politice. De la deficitul bugetar și riscul unei retrogradări a ratingului de țară, până la excluderea AUR de la guvernare, alegerile anticipate, justiție și relația cu Statele Unite și Uniunea Europeană, șeful statului a oferit o amplă justificare a poziției sale. Am organizat cele 156 de teme și răspunsuri într-o sinteză pe subiecte.

I. Declarațiile din prezentarea inițială

Contextul crizei politice și al perioadei recente

  1. Președintele a considerat necesar un dialog public la finalul crizei politice.

  2. A descris perioada recentă drept una dificilă pentru români.

  • A afirmat că nivelul de trai a scăzut în cursul anului.

  • A spus că incertitudinea a continuat timp de aproximativ șase luni.

  • A atribuit o parte din incertitudine dezbaterilor politice pe care le-a considerat inutile.

  • A afirmat că România a pierdut timp prețios în această perioadă.

  • A descris intervalul drept unul încărcat emoțional.

  • A spus că au existat lucruri pe care nu le-a comunicat public până atunci.

  • A considerat că momentul permite o analiză mai amplă, „de ansamblu”.

  • A anunțat că își va organiza prezentarea în jurul a patru întrebări.

  • Cele patru teme anunțate

    1. Prima temă a fost situația financiară a României și importanța evaluărilor agențiilor de rating.

    2. A doua temă a vizat riscurile economice și externe pe care le-ar fi putut implica intrarea AUR la guvernare.

    3. A treia temă a fost legată de riscurile economice ale organizării alegerilor anticipate.

    4. A patra temă a vizat imposibilitatea, în opinia sa, ca PNL și USR să guverneze fără PSD, doar cu sprijinul președintelui.

    Situația financiară a României

    1. Președintele a prezentat situația bugetară prin raportarea veniturilor la cheltuieli.

    2. A indicat venituri bugetare de aproximativ 730 de miliarde de lei.

    3. A indicat cheltuieli de aproximativ 860 de miliarde de lei.

    4. A prezentat un deficit de aproximativ 150 de miliarde de lei.

    5. A comparat valoarea deficitului cu finanțarea PNRR pe cinci ani.

    6. A folosit și comparația cu aproximativ 2.500 de kilometri de autostradă.

    7. A comparat deficitul cu finanțarea a 45 de spitale regionale.

    8. A precizat că aproximativ 60 de miliarde de lei din cheltuieli reprezintă dobânzi la datoria deja acumulată.

    9. A cerut calm în evaluarea situației financiare.

    10. A afirmat că România nu este singură în această situație.

    11. A subliniat însă că este obligatorie respectarea traiectoriei fiscale asumate în fața piețelor.

    12. A avertizat că orice abatere ar afecta credibilitatea României.

    13. A legat pierderea credibilității de riscul ca statul să întâmpine dificultăți în plata datoriilor.

    14. A explicat că agențiile de rating transmit investitorilor dacă o țară este recomandată sau nu pentru plasarea capitalului.

    15. A spus că România se află aproape de limita inferioară a ratingului investițional.

    16. A avertizat că o retrogradare ar putea determina plecarea unor fonduri de investiții.

    17. A explicat că statul ar fi nevoit să se împrumute de la alți creditori, la costuri mai mari.

    18. A menționat posibilitatea unui acord cu FMI dacă finanțarea nu ar mai fi suficientă.

    19. A avertizat că un program cu FMI ar veni cu condiții drastice de ajustare fiscală.

    20. A afirmat că reducerea deficitului ar deveni mult mai dificilă în cazul unei pierderi de încredere.

    21. A indicat salariile și pensiile drept cele mai mari capitole de cheltuieli.

    22. A considerat greu de crezut că deficitul ar putea fi redus drastic fără intervenții asupra acestor categorii.

    23. A explicat că majorarea dobânzilor la care se împrumută statul se transmite și către creditele populației și firmelor.

    24. A afirmat că revenirea după o asemenea criză de încredere poate dura, în medie, șase-șapte ani.

    25. A avertizat că situația nu este un episod temporar, care să dispară în trei sau șase luni.

    26. A amintit că România a pierdut încrederea piețelor în 2008 și a recâștigat-o în 2014.

    AUR și riscurile intrării la guvernare

    1. Președintele a explicat de ce a exclus AUR de la guvernare.

    2. A spus că are simpatie pentru simpatizanții AUR și că regretă lipsa unor ocazii de dialog.

    3. A făcut o paralelă cu propria experiență de critic al statului.

    4. A amintit că a participat la proteste și a dat statul în judecată de sute de ori.

    5. A afirmat că înțelege nemulțumirea față de statul român.

    6. A făcut distincția între statutul de simpatizant și cel de partid politic.

    7. A spus că protestul poate fi suficient pentru un simpatizant, dar nu și pentru un partid care aspiră la guvernare.

    8. A afirmat că un partid trebuie să ofere garanții de predictibilitate.

    9. A spus că acesta trebuie să demonstreze că știe unde vrea să ajungă.

    10. A apreciat că AUR nu oferă în prezent aceste garanții.

    11. A susținut că intrarea AUR la guvernare ar fi putut duce, într-o săptămână, la retrogradarea ratingului de țară.

    12. A afirmat că piețele financiare tratează AUR ca pe un partid populist.

    13. A invocat studii potrivit cărora intrarea unui partid populist la guvernare poate majora dobânzile la care se împrumută statul.

    14. A afirmat că economia, investițiile și finanțarea depind de încredere.

    15. A susținut că AUR nu inspiră încredere pe mai multe paliere.

    16. A afirmat că partidul nu prezintă un plan de țară sustenabil.

    17. A legat imaginea politică bazată pe scandal de riscul unor conflicte instituționale.

    18. A avertizat că asemenea conflicte ar putea afecta stabilitatea și funcționarea administrației.

    19. A invocat declarațiile AUR împotriva Occidentului.

    20. A menționat criticile partidului la adresa băncilor, investitorilor și anumitor state.

    21. A caracterizat AUR drept un partid izolaționist.

    22. A afirmat că partidul transmite că nu este interesat de relațiile cu partenerii externi.

    23. A subliniat că, în domeniul securității, încrederea este cu atât mai importantă.

    24. A afirmat că securitatea nu poate fi asigurată în afara relațiilor de parteneriat.

    Relația cu SUA, NATO și Uniunea Europeană

    1. A pus sub semnul întrebării credibilitatea AUR în relația cu SUA și NATO.

    2. A invocat votul AUR împotriva prezenței trupelor americane în România.

    3. A amintit poziția partidului privind excluderea României din programul Visa Waiver.

    4. A invocat votul AUR împotriva măsurilor privind doborârea dronelor.

    5. A întrebat cum ar putea România să se integreze în mecanismele de apărare ale flancului estic cu AUR la guvernare.

    6. A criticat declarațiile AUR la adresa conducerii de la Bruxelles.

    7. A pus în discuție compatibilitatea poziției AUR cu procesul de aderare a Republicii Moldova la UE.

    8. A invocat declarațiile partidului potrivit cărora Maia Sandu ar fi furat alegerile.

    9. A afirmat că intrarea AUR la guvernare ar fi ridicat partenerilor externi întrebări despre respectarea angajamentelor României.

    Alegeri anticipate și formarea majorității

    1. A revenit asupra riscurilor economice pe care le-ar fi implicat organizarea alegerilor anticipate.

    2. A legat răspunsul de argumentele prezentate anterior despre finanțare și încrederea piețelor.

    3. A susținut că nu există o altă soluție logică pentru un partid minoritar decât formarea unei majorități.

    4. A afirmat că, dacă nu dorește să participe la o coaliție majoritară, un partid poate merge în opoziție.

    5. A spus că partidul respectiv poate spera să guverneze după următoarele alegeri.

    6. A criticat ideea ca președintele să fie făcut responsabil pentru diferența dintre scorurile parlamentare ale partidelor.

    7. A afirmat că 30% nu poate înlocui o majoritate de 50%.

    8. A spus că niciun președinte dintr-o democrație nu poate suplini diferența dintre 30% și 50%.

    9. A respins ideea unei formule în care PSD și AUR ar fi lăsate să guverneze și să eșueze, pentru ca ulterior să fie instalat un guvern PNL-USR.

    10. A caracterizat o asemenea strategie drept una care ar „arunca în aer țara”.

    11. A spus că această variantă nu este o opțiune.

    II. Răspunsurile la întrebările jurnaliștilor

    Justiție, procurori și dosare

    1. Întrebat dacă procurorii-șefi își fac treaba în cazul zborurilor private, Nicușor Dan a afirmat că procedura de numire a procurorilor-șefi a fost prevăzută de lege.

    2. A respins ideea că procurorii propuși ar fi fost „procurorii PSD”.

    3. A spus că s-au înscris procurori în procedură și că, raportat la situația din Ministerul Public, consideră alegerea una bună.

    4. A precizat că rezultatele activității noilor șefi de parchete vor trebui evaluate în timp.

    5. A afirmat că, din informațiile sale, șefii parchetelor lucrează la un raport.

    6. În legătură cu dosarul DIICOT-Pașca, a spus că acesta nu este finalizat.

    7. A precizat că a fost formulată o primă acuzație față de un număr de persoane.

    8. A adăugat că investigațiile continuă în privința altor persoane și a unor posibile infracțiuni.

    9. În discuția despre prescripție și deciziile CJUE, a atribuit problema inițială Parlamentului.

    10. A explicat că prevederile Codului penal privind perioada suplimentară de cercetare a infracțiunilor erau neclare.

    11. A amintit că CCR a constatat neclaritatea textului de lege.

    12. A spus că Parlamentul avea la dispoziție 45 de zile pentru a modifica legea, dar nu a făcut acest lucru.

    13. A afirmat că greșeala a fost faptul că Parlamentul nu a intervenit în termenul stabilit.

    14. A remarcat că dezbaterea este în mare parte teoretică, deoarece unele dosare sunt vechi de aproximativ zece ani.

    15. Întrebat despre căile extraordinare de atac în dosarele de corupție prescrise, a spus că nu cunoaște numărul dosarelor.

    16. A apreciat că procurorul general ar fi făcut o evaluare de oportunitate, analizând dacă dosarele vechi de 12-15 ani mai aveau șanse să fie soluționate.

    Proteste și raportul privind anularea alegerilor

    1. Întrebat dacă ar fi avizat un protest pentru eliberarea lui Călin Georgescu, Nicușor Dan a amintit că, în perioada în care era primar, a avizat aproximativ 5.000 de proteste.

    2. A precizat că printre acestea s-au numărat aproximativ 100 de manifestații împotriva sa.

    3. A spus că au existat și proteste pe care le-a respins, dar că s-au căutat soluții alternative.

    4. În cazul protestului discutat, a apreciat că Primăria pare să aibă dreptate.

    5. A explicat că trebuie să existe o corespondență între solicitarea depusă și situația efectivă așteptată.

    6. A afirmat că există deja multe tensiuni și că nu ar trebui provocate altele.

    7. În legătură cu raportul privind anularea alegerilor, a afirmat că a existat o neregulă financiară evidentă.

    8. A spus că un candidat a declarat cheltuieli de campanie zero, deși există dovezi privind sume consistente cheltuite.

    9. A precizat că investigațiile sunt în curs.

    10. A afirmat că procurorul general a prezentat fapte referitoare la influența rusă.

    11. A susținut că tabloul general este mult mai amplu decât elementele prezentate până acum.

    12. A descris situația din România și Europa drept un război hibrid dus de Federația Rusă.

    13. A invocat sute de exemple de sabotaje în Europa și câteva în România.

    14. A menționat sute sau chiar mii de atacuri cibernetice.

    15. A vorbit despre campanii de dezinformare dovedite în mai multe țări.

    16. A afirmat că, atunci când raportul va fi gata, dorește ca întregul tablou să fie prezentat publicului.

    Relația cu SUA și politica externă

    1. Întrebat de ce nu a avut până atunci o întâlnire bilaterală cu Donald Trump sau JD Vance, președintele a respins ideea că succesul politicii externe se măsoară prin rapiditatea unei vizite.

    2. A spus că succesul trebuie evaluat prin atingerea obiectivelor de securitate și politică externă.

    3. A afirmat că România a continuat un parcurs bun în materie de securitate.

    4. A susținut că poziția României s-a consolidat atât în relația cu SUA, cât și în relația cu partenerii europeni.

    5. Întrebat despre desecretizarea contractului de lobby, a explicat că este un contract între două părți supuse unor legislații diferite.

    6. A menționat că fiecare parte are propriile constrângeri de confidențialitate.

    7. A afirmat că anumite obiective strategice ale României în relația cu SUA nu trebuie prezentate public în detaliu.

    8. A precizat că elementele esențiale ale contractului, precum prețul și durata, sunt publice.

    9. A respins ideea că România ar trebui să aleagă între Statele Unite și Uniunea Europeană.

    10. A afirmat că relația transatlantică este importantă atât pentru România, cât și pentru Europa și SUA.

    11. A susținut că poziția României este clară, transparentă și constantă în toate contextele.

    12. A invocat vizita Ursulei von der Leyen la București drept exemplu al cooperării cu UE.

    13. A menționat colaborarea privind securitatea la Marea Neagră.

    14. A amintit participarea României la programul SAFE.

    15. A spus că România participă la programele europene privind apărarea flancului estic.

    16. A afirmat că România și Italia au reușit să coalizeze 17 state în cadrul grupului „Prietenii Coeziunii”, în dezbaterea privind bugetul UE pentru 2028-2034.

    17. A susținut că România este onestă în relația cu UE și începe să își apere mai bine interesele în negocierile europene.

    Cooperarea cu Bulgaria și securitatea la Marea Neagră

    1. Întrebat dacă schimbările politice din Bulgaria vor influența cooperarea regională, Nicușor Dan a refuzat să comenteze politica internă a statului vecin.

    2. A spus că respectă Bulgaria ca partener.

    3. A anunțat că președinta Bulgariei urma să vină în România în decembrie.

    4. A amintit întâlnirile periodice cu președintele bulgar la Consiliul European.

    5. A afirmat că România, Bulgaria și Turcia desfășoară o operațiune de deminare în Marea Neagră.

    6. A spus că, la summitul de la Ankara, cooperarea a fost extinsă la protejarea infrastructurii critice.

    7. A menționat colaborarea pentru înființarea unui hub de securitate la Marea Neagră.

    8. A precizat că hubul ar urma să aibă o componentă mixtă, cu locații la Constanța și Varna.

    Angajamentele față de alegători și deciziile politice

    1. Întrebat dacă se simte mai puțin obligat să respecte angajamentele electorale, după ce ar fi fost votat de unii alegători drept „răul cel mai mic”, Nicușor Dan a afirmat că este aceeași persoană pe care au votat-o românii.

    2. A spus că deciziile sale au fost luate în contextul configurației politice rezultate din alegerile parlamentare.

    3. A afirmat că a urmărit două sau trei obiective promise alegătorilor.

    4. A enumerat menținerea direcției pro-occidentale a României.

    5. A enumerat păstrarea stabilității financiare a țării.

    6. A spus că a încercat să explice în detaliu pericolele unor decizii alternative.

    Guvernul și negocierile politice

    1. Întrebat dacă a putut suplini diferența dintre partide în cazul desemnării lui Adrian Veștea, Nicușor Dan a spus că avusese indicii serioase că guvernul ar fi trecut de votul Parlamentului.

    2. A precizat că existaseră discuții cu lideri politici, dar că nu avea acordul acestora să ofere detalii.

    3. A afirmat că, potrivit indiciilor sale, ar fi urmat să existe un guvern cu o majoritate pro-occidentală.

    4. A apreciat că o asemenea formulă ar fi fost preferabilă celor patru luni care au urmat.

    5. Întrebat dacă premierul desemnat Adrian Veștea avea mandat să negocieze cu AUR, a spus că nu i-a dat un asemenea mandat.

    6. A adăugat că nu crede că Veștea s-a dus la negocieri pentru a promite orice solicitare a AUR.

    7. Întrebat dacă exista o majoritate parlamentară în jurul lui Mureșan, a spus că afirmase public la acel moment că nu exista o formulă care să întrunească majoritatea.

    8. A explicat că desemnase persoana care avea cele mai multe voturi.

    9. Întrebat cum poate PSD să guverneze dacă 23% nu înseamnă 50%, a răspuns că PSD a reușit să obțină un vot de învestire în Parlament.


    10. Moment tensionat la Cotroceni. Nicușor Dan i-a interzis jurnalistului Ovidiu Vanghele să mai pună întrebări în acest mandat

      Președintele Nicușor Dan a anunțat, la finalul conferinței de presă-maraton de la Palatul Cotroceni, că jurnalistul Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, nu va mai putea participa la conferințele de presă organizate de Administrația Prezidențială pe durata actualului mandat. Decizia a fost comunicată în direct, după ce jurnalistul îi adresase o întrebare despre procurorul general Cristina Chiriac.

      În loc să răspundă la întrebare, șeful statului a invocat presupuse injurii pe care Vanghele i le-ar fi adresat și a susținut că dispusese anterior interzicerea accesului acestuia la conferințele de presă, însă echipa sa de comunicare nu ar fi pus în aplicare ordinul.

      „Față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă la Palatul Cotroceni […] în acest mandat”, a afirmat Nicușor Dan. Președintele a continuat, spunându-i jurnalistului: „Dumneavoastră nu o să mai veniți și nu o să mai puneți întrebări în acest mandat”.

      Vanghele a replicat că nu știa despre existența unei asemenea dispoziții. Președintele nu a precizat public ce injurii ar fi fost adresate și nici când ar fi fost formulate.

    Notă editorială: Materialul este o sinteză a declarațiilor consemnate. Formulările au fost condensate și organizate tematic; textul nu reprezintă o transcriere integrală a înregistrării conferinței de presă.

    Articole înrudite

    Cele mai citite

    1. 1Dr. Cristina Daniela Ene, Medic Primar Endocrinologie: „Foarte des, omul vine cu un teanc de investigații făcute fără indicație și scoase din context, iar confuzia pornește de acolo”
    2. 2Un plan de țară modern pentru România, un câștig pentru întreaga Europă
    3. 3Cinci zile de PSD i-au fost suficiente Cosminei Cerva pentru a ajunge în conducerea Senatului. Partidul lui Grindeanu și Ciolacu are talent la promovări rapide!
    4. 4Cine poate ieși la pensie la 58, 59 sau 60 de ani. Ce condiții trebuie să îndeplinească românii și cât se reduce pensia anticipată
    5. 5BNR pune în circulație 5 milioane de monede cu chipul lui Constantin Brâncuși. Cât valorează, cum arată și cât costă exemplarele pentru colecționari

    Newsletter zilnic money.ro

    Știrile care contează și piețele, în fiecare dimineață, în 2 minute.

    Urmărește pe DiscoverUrmărește pe Google NewsAdaugă ca sursă preferată