Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că România trebuie să continue reducerea deficitului bugetar și să evite noi angajamente de cheltuieli fără surse clare de finanțare. Deși deficitul s-a redus în primele opt luni din 2026, datoria publică și costurile tot mai mari cu dobânzile mențin presiunea asupra bugetului. Nazare avertizează printro postare pe Facebook că disciplina fiscală este necesară atât pentru evitarea unor blocaje financiare, cât și pentru protejarea ratingului de țară.
Deficitul s-a redus cu aproape 27 de miliarde de lei
Potrivit datelor prezentate de ministrul interimar al Finanțelor, deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele opt luni din 2026, deficitul calculat în sistem cash a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut. Diferența în valoare absolută este de aproape 27 de miliarde de lei.
Nazare afirmă că această evoluție a fost posibilă prin controlul cheltuielilor și măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimul an. El avertizează însă că rezultatele ar putea fi puse în pericol dacă statul își asumă noi obligații bugetare fără resurse suficiente pentru a le acoperi.
„Ar fi o greșeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reușit să corectăm cu atât de mult efort”, a transmis ministrul.
Acesta susține că România a amânat prea mult timp reformele necesare și a ajuns să suporte costuri ridicate pentru finanțarea cheltuielilor publice. În opinia sa, reducerea deficitului trebuie să continue pentru ca statul să poată aloca mai multe resurse investițiilor și serviciilor publice.
Datoria publică a ajuns la aproximativ 1.205 miliarde de lei
Presiunea asupra finanțelor publice este amplificată de creșterea datoriei și a dobânzilor. La sfârșitul lunii iulie 2026, datoria publică ajunsese la aproximativ 60% din PIB, echivalentul a circa 1.205 miliarde de lei, potrivit cifrelor prezentate de Alexandru Nazare.
În primele opt luni ale anului, statul a plătit dobânzi de 42,1 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât în perioada similară din 2025. Pentru întregul an, costurile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB.
Aceste sume limitează resursele disponibile pentru alte priorități bugetare, precum educația, sănătatea și infrastructura. Ministrul consideră că reducerea deficitului este necesară și pentru diminuarea vulnerabilității României în fața unor eventuale crize economice.
Ținta pentru 2026: deficit de 6,2% din PIB
Obiectivul Guvernului pentru acest an este reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB. Nazare consideră că atingerea țintei ar reprezenta un pas necesar, dar nu suficient pentru stabilizarea finanțelor publice.
Nivelul ar rămâne peste pragul european de 3% din PIB, iar România ar trebui să continue ajustarea bugetară și în 2027. Potrivit ministrului, situația va fi complicată de eliminarea granturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de costurile datoriei publice și de presiunile asupra cheltuielilor statului.
În aceste condiții, bugetul pentru anul viitor trebuie construit pe estimări realiste ale veniturilor și pe priorități care pot fi finanțate efectiv.
„O cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanțare”, a subliniat Nazare, avertizând asupra riscului de a transforma promisiunile politice în obligații bugetare pe termen lung, fără acoperire financiară.
România trebuie să își protejeze ratingul de țară
Un alt obiectiv indicat de ministrul Finanțelor este menținerea ratingului suveran în categoria recomandată investițiilor, astfel încât România să evite retrogradarea în categoria „junk”, asociată unui risc ridicat pentru investitori.
Nazare afirmă că încrederea creditorilor externi rămâne fragilă și că orice derapaj fiscal semnificativ ar putea readuce în discuție evaluarea ratingului României. O eventuală retrogradare ar putea scumpi finanțarea statului și ar afecta condițiile în care companiile și economia se împrumută.
Prima evaluare de rating menționată de ministru este programată pentru ianuarie, din partea agenției Fitch. El avertizează însă că și alte agenții ar putea reevalua situația țării dacă ar apărea abateri bugetare importante.
Sprijin pentru populație, dar cu finanțare sustenabilă
Alexandru Nazare susține că ajustarea bugetară trebuie continuată fără blocarea investițiilor și fără sacrificarea capacității economiei de a se dezvolta. Printre prioritățile indicate se numără îmbunătățirea colectării veniturilor, controlul cheltuielilor și protejarea investițiilor care pot crește productivitatea.
Ministrul consideră că sprijinul acordat populației și categoriilor vulnerabile trebuie să fie bine direcționat și finanțat din surse sustenabile, pentru a nu genera dezechilibre suplimentare.
În același timp, el invocă majorarea investițiilor cu 19,9% în trimestrul al doilea din 2026, pe care o prezintă drept un argument pentru continuarea valorificării fondurilor europene într-o perioadă în care consumul și producția sunt sub presiune.
„România nu trebuie să aleagă între creștere și responsabilitate. Dar pentru a avea creștere într-adevăr sănătoasă trebuie mai întâi să redevenim o țară credibilă, riguroasă și capabilă să își rezolve problemele și să își respecte angajamentele”, a transmis Alexandru Nazare.
Mesajul ministrului este că reducerea deficitului nu reprezintă un obiectiv în sine, ci o condiție pentru ca statul să își poată finanța obligațiile, să susțină investițiile și să evite acumularea unor costuri care vor trebui suportate ulterior de contribuabili.