Altos Labs, un startup apărut acum trei ani, promite să atace unul dintre cei mai vechi „dușmani” ai omenirii: îmbătrânirea. Finanțat cu peste 3 miliarde de dolari – printre susținători fiind menționat și Jeff Bezos – proiectul reunește laureați Nobel și pionieri ai medicinei regenerative, toți având același obiectiv: să redea celulelor umane tinerețea pierdută și, odată cu ea, rezistența la boli și traumatisme.

Altos Labs - primele rezultate

Dacă la început progresul era prezentat doar prin comunicate spectaculoase, astăzi apar studii publicate în reviste științifice de prestigiu. În ele se conturează scenariul unui viitor în care organismul ar putea fi „reprogramat” celular, astfel încât ADN-ul să rămână tânăr. Iar inteligența artificială este văzută ca un instrument esențial în acest proces.

Totul pornește de la descoperirea lui Shinya Yamanaka, laureat Nobel, care a arătat că celulele pielii pot fi readuse la o stare asemănătoare celor embrionare. Biologul Juan Carlos Izpisua Belmonte, acum la Altos, a dus ideea mai departe: prin experimente pe șoareci a demonstrat că se pot obține semne clare de întinerire. Problema? Excesul de reprogramare declanșa tumori.

De aceea, echipa condusă de Wolf Reik, în Marea Britanie, încearcă acum să descifreze „ceasul transcripțional” – mecanismul intern care controlează activarea genelor. Dacă va putea fi reglat, celulele ar putea întineri fără riscul cancerului.

Îmbătrânirea nu înseamnă doar riduri. Un fenomen central este „deriva mezodermală” – pierderea treptată a disciplinei celulare. Celulele încep să se comporte ca niște „reparatori universali”, ceea ce duce la inflamații cronice, fibroză și slăbirea organelor.

Belmonte estimează că, dacă aceste procese ar fi stopate, viața umană s-ar putea prelungi cu decenii. Într-un articol recent din Cell, echipa sa arată că prin dezactivarea unor gene precise, celulele își recapătă ordinea și „tinerețea funcțională”.

Hărțile digitale ale tinereții

Un alt front de cercetare este condus de Tore Graepel, cunoscut pentru rolul său în programul AlphaGo. El dezvoltă modele computaționale care descriu îmbătrânirea.

Imaginea propusă este sugestivă: celulele tinere se află „pe culmi”, flexibile și pline de opțiuni. Odată cu vârsta, ele alunecă în „văi”, unde devin stabile, dar limitate. Îmbătrânirea este această alunecare în jos.

Misiunea lui Graepel este să creeze „hărți” care arată drumul înapoi spre culmi – un fel de recălire celulară inspirată din metalurgie. Dacă va reuși, medicii ar putea dispune de o busolă precisă pentru a readuce celulele la starea de tinerețe.