Summitul NATO de la Ankara se desfășoară într-un context tensionat în interiorul Alianței, marcat de presiuni americane privind cheltuielile de apărare și de anunțarea unor contracte militare de miliarde de dolari. Printre deciziile-cheie se numără și participarea României la achiziția comună a noilor aeronave-radar Saab GlobalEye, care vor constitui viitorul sistem aerian de avertizare și control al NATO.

Proiecte industriale și militare menite să modernizeze capacitățile Alianței

Vizita lui Trump a început cu o întâlnire bilaterală cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, gazda summitului. Relația personală dintre cei doi lideri a fost evidențiată public, Trump lăudând loialitatea Turciei față de SUA și sugerând că uneori „te înțelegi bine chiar și cu cei mai duri oameni”. Întâlnirea a fost însoțită de o ceremonie oficială amplă, menită să sublinieze importanța politică a evenimentului.

În paralel cu agenda politică, NATO a prezentat o serie de proiecte industriale și militare menite să modernizeze capacitățile Alianței și să răspundă criticilor recurente ale liderului american privind contribuțiile europene. Secretarul general Mark Rutte a descris investițiile anunțate drept „bani bine cheltuiți”, într-un moment în care descurajarea și apărarea devin priorități centrale pentru statele membre.

Unul dintre cele mai importante anunțuri vizează înlocuirea flotei îmbătrânite de avioane AWACS Boeing E-3, aflate în serviciu de aproape 50 de ani. Producătorul suedez Saab va furniza până la zece aeronave GlobalEye unui consorțiu format din 11 state aliate: Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Suedia și România. Noile aeronave vor constitui viitorul Sistem Aerian de Avertizare și Control al NATO.

Potrivit Alianței, sistemul GlobalEye va oferi supraveghere avansată, multidomeniu - aeriană, terestră și maritimă - de pe o singură platformă, cu capacități superioare de detectare a amenințărilor complexe, inclusiv roiuri de drone, rachete balistice și rachete de croazieră. Pentru România, participarea la acest program consolidează integrarea în arhitectura de securitate a NATO și accesul la informații critice de avertizare timpurie.

Achiziția este prezentată ca un exemplu de cooperare industrială transatlantică, cu o conducere europeană și canadiană, dar și cu contribuții importante din partea industriei americane. În același timp, opt aliați au lansat un proiect separat pentru dezvoltarea de capacități naționale de avertizare timpurie, adaptate propriilor nevoi de securitate.

Pe lângă GlobalEye, summitul a adus și alte inițiative majore: un program multinațional pentru achiziția de aeronave de realimentare în aer și transport de la Airbus, precum și un proiect al unor aliați pentru cumpărarea de drone de supraveghere Triton, menite să completeze flota existentă a NATO.

O parte dintre aceste proiecte vor fi finanțate printr-un mecanism de împrumuturi avantajoase al Uniunii Europene, care poate mobiliza până la 170 de miliarde de dolari pentru apărare. Oficialii NATO și UE susțin că transformarea puterii economice europene în capabilități militare concrete este esențială pentru credibilitatea Alianței.

În pofida acestor anunțuri, Trump a rămas critic, reiterând ideea că NATO ar fi un „tigru de hârtie” fără leadership-ul și armamentul american. De asemenea, el și-a exprimat nemulțumirea față de refuzul unor aliați de a se alătura intervenției SUA și Israelului împotriva Iranului, afirmând că nu caută sprijin financiar, ci „loialitate”.

Un subiect sensibil pe agenda summitului este și relația dintre SUA și Turcia în domeniul apărării. Ankara a fost exclusă din programul avioanelor F-35 în 2019, după achiziția sistemelor rusești S-400. Trump a sugerat că reintegrarea Turciei în program este „ceva ce va lua în considerare”, în ciuda opoziției exprimate de Israel, care avertizează asupra unui dezechilibru strategic în Orientul Mijlociu.

Summitul de la Ankara reflectă tranziția NATO spre ceea ce Pentagonul numește „NATO 3.0”, o viziune în care Europa își asumă o parte mai mare din responsabilitatea apărării colective. Pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România, deciziile privind noile sisteme de supraveghere, investițiile industriale și distribuția responsabilităților vor avea un impact direct asupra securității regionale, într-un context marcat de războiul din Ucraina și de temerile privind posibile acțiuni hibride ale Rusiei.