Banca Națională a României avertizează că economia intră într-o perioadă cu presiuni importante asupra prețurilor, după ce leul s-a depreciat rapid la sfârșitul lunii septembrie și începutul lui octombrie. Euro a atins noi maxime istorice față de leu, iar BNR spune că evoluția cursului de schimb va contribui, alături de scumpirea energiei și a combustibililor, la creșterea inflației până la sfârșitul anului.
În același timp, banca centrală consideră că presiunile inflaționiste ar urma să se reducă pe termen mai lung, pe măsură ce efectele consolidării bugetare și slăbirea cererii din economie își vor face simțite efectele.
Euro a urcat brusc și a rămas pe noul nivel
BNR descrie evoluția recentă a cursului leu/euro drept „o creștere abruptă semnificativă”, produsă la sfârșitul lunii septembrie și în primele zile din octombrie.
După această urcare, cursul s-a stabilizat însă pe „noul palier”, ceea ce înseamnă că deprecierea leului nu a fost urmată de o revenire rapidă la nivelurile anterioare.
Pe 6 octombrie, euro a ajuns la 5,3527 lei, un nou record istoric. Cu doar patru zile înainte, pe 2 octombrie, cursul era de 5,3447 lei pentru un euro.
Evoluția vine după o perioadă în care cursul de schimb se apreciase treptat în sensul creșterii euro, iar presiunile s-au intensificat la sfârșitul lunii septembrie.
Și dobânzile de pe piață au avut fluctuații puternice
BNR arată că și piața monetară a trecut prin schimbări în ultimele săptămâni.
Cotațiile principale de pe piața monetară interbancară au avut o evoluție relativ liniară în august și în primele două decade din septembrie, după care au început să crească succesiv, într-un ritm mai pronunțat în primele zile ale lunii octombrie.
Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au cunoscut, la rândul lor, fluctuații importante în prima parte a lunii septembrie. Ulterior, acestea au crescut considerabil, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, al situației politice interne și al incertitudinilor asociate.
O mare parte din această creștere s-a corectat însă în primele zile ale lunii octombrie.
Inflația va crește din nou până la sfârșitul anului
În ciuda scăderii puternice din vară, BNR se așteaptă ca rata anuală a inflației să reintre pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului.
Principalii factori indicați de banca centrală sunt prețurile combustibililor și energiei, creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv a celor agroalimentare, dar și evoluția cursului de schimb.
La acestea se adaugă efectele conflictului din Orientul Mijlociu și seceta severă din acest an, care pot menține presiuni asupra prețurilor.
Pe termen mai lung, perspectiva este însă diferită. BNR anticipează presiuni dezinflaționiste tot mai puternice din partea factorilor fundamentali, în special din partea cererii agregate.
Consolidarea bugetară începută în 2025 și continuată în acest an ar urma să reducă presiunile din economie și să contribuie la ajustarea deficitului de cont curent. În același timp, măsurile fiscale sunt de natură să influențeze favorabil și așteptările privind inflația.
Inflația a coborât puternic în iulie și august
BNR amintește că rata anuală a inflației a scăzut substanțial în primele două luni ale trimestrului al treilea.
De la 10,42% în iunie, inflația a coborât la 8,16% în iulie și la 6,17% în august.
Scăderea a fost determinată în principal de efectele de bază asociate eliminării plafonării prețului energiei electrice și majorării cotelor de TVA și a accizelor în perioada similară a anului trecut.
Efectele acestor șocuri asupra prețurilor energiei s-au estompat, ceea ce a dus la o reducere importantă a inflației anuale. O contribuție suplimentară a venit din continuarea scăderii prețurilor produselor alimentare cu prețuri volatile.
În sens opus au acționat însă scumpirea combustibililor, pe fondul creșterii prețului petrolului.
Și inflația de bază a scăzut
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat, care elimină influențele unor componente volatile și oferă o imagine mai clară asupra presiunilor inflaționiste de fond, a coborât la 6,2% în august, de la 8,3% în iunie.
Scăderea a fost susținută în principal de efectele de bază generate de majorarea impozitelor indirecte în 2025, dar și de reducerea prețurilor unor produse agroalimentare și de slăbirea cererii de consum.
Au existat însă și factori care au menținut presiuni asupra prețurilor, între care majorarea tarifelor de telecomunicații, creșterea prețurilor polițelor RCA și efectele indirecte ale scumpirii combustibililor.
BNR vede riscuri mari pentru economie
Banca centrală atrage atenția că incertitudinile rămân ridicate, inclusiv din cauza situației politice interne și a măsurilor care vor fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după acest an.
Un alt risc major îl reprezintă conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică. Acestea pot afecta puterea de cumpărare a populației, încrederea consumatorilor și activitatea firmelor, dar și economiile și inflația la nivel european și mondial.
Un eventual risc perceput mai mare pentru regiune se poate traduce, de asemenea, prin costuri mai ridicate de finanțare.
În acest context, BNR consideră esențială absorbția și utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene. Investițiile finanțate din bani europeni pot contrabalansa parțial efectele restrictive ale consolidării bugetare și ale șocurilor externe și pot susține reformele structurale, inclusiv tranziția energetică.
Ce arată cifrele despre inflație
Indicator | Iunie 2026 | August 2026 |
|---|
Inflația anuală IPC | 10,42% | 6,17% |
Inflația CORE2 ajustat | 8,3% | 6,2% |
Inflația anuală IAPC | 9,2% | 6,3% |
Curs euro/leu | — | ulterior, 5,3527 lei/euro pe 6 octombrie |
În concluzie, BNR se află într-o situație complicată: inflația a scăzut puternic în vară, dar banca centrală se așteaptă la o revenire a acesteia până la sfârșitul anului. Deprecierea leului, energia, combustibilii și materiile prime pot alimenta din nou prețurile, în timp ce măsurile de consolidare bugetară și reducerea cererii ar trebui să producă efecte dezinflaționiste pe termen mai lung.
În paralel, evoluția cursului de schimb rămâne un punct sensibil. Euro a depășit pragul de 5,35 lei și, potrivit BNR, leul a rămas ulterior pe noul nivel, ceea ce poate transmite presiuni suplimentare asupra prețurilor din economie.
