Premierul interimar Ilie Bolojan și-a prezentat luni seară bilanțul mandatului de la Palatul Victoria, înaintea votului din Parlament pentru Cabinetul condus de Luca Niculescu. El a susținut că măsurile de corecție bugetară au fost necesare pentru a evita o criză economică de amploare și a afirmat că lasă viitorului Guvern o țară aflată pe calea redresării, dar care trebuie să continue reformele.
Bolojan a recunoscut că deciziile adoptate au afectat nivelul de trai al populației, însă a apărat majorările de taxe și măsurile de reducere a cheltuielilor, invocând deficitul bugetar și costurile tot mai mari ale împrumuturilor statului.
Deficitul bugetar a scăzut cu 24 de miliarde de lei
În discursul de bilanț, premierul interimar a afirmat că România a evitat o deteriorare suplimentară a situației financiare și retrogradarea ratingului de țară.
Potrivit datelor prezentate de Bolojan, deficitul bugetar din primele opt luni ale anului 2026 a fost de 78,5 miliarde de lei, față de 102,5 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Diferența este de 24 de miliarde de lei, iar premierul a indicat o reducere de 1,53 puncte procentuale.
El a susținut că deficitul va continua să scadă în 2026, în direcția țintei anunțate de Guvern.
„Dacă nu am fi început o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit țara întreagă și fiecare familie ar fi simțit puternic acest lucru”, a declarat Bolojan, explicând că majorarea TVA a fost una dintre măsurile necesare pentru aducerea rapidă de venituri la buget.
Premierul a admis că ajustarea fiscală a venit cu un cost social. El a amintit că oamenii resimt măsurile prin prețuri, salarii, pensii și siguranța locului de muncă și le-a mulțumit românilor pentru eforturile din această perioadă.
Investițiile au ajuns la 107 miliarde de lei
Unul dintre rezultatele invocate de Bolojan a fost creșterea investițiilor publice. Potrivit cifrelor prezentate, acestea au urcat de la 82 de miliarde de lei la 107 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent, un plus de 25 de miliarde de lei.
Premierul a precizat că peste două treimi din această valoare reprezintă plăți aferente proiectelor europene.
În paralel, cheltuielile de personal din primele opt luni ale anului 2026 s-au ridicat la 122 de miliarde de lei, cu 4,3 miliarde de lei mai puțin decât în intervalul similar din 2025.
Bolojan a susținut că obiectivul ajustării bugetare nu a fost reducerea cheltuielilor în sine, ci păstrarea resurselor necesare investițiilor și schimbarea modelului economic, de la creșterea alimentată de consum și împrumuturi către una bazată pe producție și competitivitate.
Datoria și inflația, costurile corecției economice
Premierul interimar a explicat că datoria publică a crescut și din cauza costurilor ridicate ale împrumuturilor contractate de stat. El a legat nivelul dobânzilor atât de evoluțiile internaționale, cât și de acumularea deficitelor din ultimii ani, care au culminat cu un deficit de peste 9% din PIB în 2024.
În privința inflației, Bolojan a afirmat că aceasta a făcut parte din procesul de corecție, dar a fost influențată și de crize externe asupra cărora România nu a avut control.
Mesajul său a fost că stabilizarea finanțelor publice trebuie continuată fără abandonarea investițiilor și fără transferarea întregului cost al ajustării către populație și mediul privat.
PNRR, între renegociere și riscul pierderii unor fonduri
Absorbția fondurilor europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost prezentată drept unul dintre elementele esențiale ale stabilizării economice.
Bolojan a afirmat că a găsit programul blocat, supracontractat și întârziat, dar că acesta a fost renegociat și repornit. Potrivit premierului interimar, România a primit până în prezent 65% din valoarea PNRR și mai are de încasat două cereri de plată aflate în analiza Comisiei Europene.
Acestea ar putea ridica procentul sumelor încasate la 90% din grantul alocat inițial, a susținut el.
Premierul a acuzat, totodată, PSD că ar fi blocat în august adoptarea legii salarizării unitare și a afirmat că această întârziere a afectat perspectivele de absorbție. El a mai spus că transferarea către programul SAFE a proiectelor de autostrăzi din nord-vestul țării a fost necesară pentru a evita riscul pierderii finanțării prin PNRR.
Reformele pe care Bolojan spune că le lasă viitorului Guvern
În bilanțul său, premierul interimar a enumerat mai multe măsuri pe care le consideră necesare pentru continuarea reformei statului:
reducerea structurilor și a posturilor considerate inutile;
reforma administrației centrale și locale;
plafonarea privilegiilor;
introducerea criteriilor de performanță în companiile de stat și în instituții;
reforma autorităților finanțate din fonduri publice;
reforma pensiilor magistraților;
reducerea birocrației prin digitalizare;
reechilibrarea raportului dintre cei care finanțează statul și cei care beneficiază de resursele acestuia.
Bolojan a acuzat PSD că a tergiversat o parte dintre reforme și a susținut că reforma administrației publice a fost amânată luni de zile, până în februarie 2026.
El a afirmat că măsurile au întâmpinat opoziție deoarece afectau interese puternice și a descris mandatul său drept o confruntare cu risipa, sinecurile și instituțiile care consumă resurse fără rezultate suficiente.
„Nu am dus un război împotriva bugetarilor corecți”, a precizat premierul, susținând că reforma statului trebuie să vizeze instituțiile ineficiente și privilegiile nejustificate, nu angajații care își îndeplinesc responsabilitățile.
Reforma pensiilor magistraților și problema energiei
Bolojan a prezentat reforma pensiilor magistraților drept una dintre cele mai importante măsuri asumate de Guvern. El a susținut că a fost o premieră politică și că nu a făcut pași înapoi în această privință, în pofida costurilor politice.
Un alt domeniu asupra căruia a insistat a fost energia, pe care l-a descris drept unul dintre factorii care afectează competitivitatea economiei românești.
Potrivit premierului interimar, întârzierile investițiilor și lipsa reformelor s-au reflectat atât în facturile populației, cât și în costurile suportate de companii. El a afirmat că Guvernul a început să deblocheze proiecte, să sprijine dezvoltarea capacităților de stocare și consolidarea rețelelor și să susțină investițiile majore, inclusiv centralele pe gaz.
Aceste măsuri, a avertizat Bolojan, trebuie continuate de viitorul Executiv.
„Fără minciuni, fără populism”
În încheierea bilanțului, premierul interimar a descris drept cea mai importantă schimbare introducerea unui alt mod de guvernare, bazat, în viziunea sa, pe transparență, disciplină bugetară și respectarea banului public.
„Am preluat o țară cu spatele la zid, cu un deficit record, nu doar bugetar, dar și de încredere”, a afirmat Bolojan, susținând că predă viitorului Guvern o Românie aflată pe calea redresării.
Bilanțul prezentat la Palatul Victoria reprezintă evaluarea făcută de premier asupra propriului mandat. Efectele măsurilor asupra nivelului de trai, sustenabilitatea reducerii deficitului și îndeplinirea obiectivelor privind investițiile și fondurile europene vor rămâne repere importante pentru evaluarea politicilor economice în perioada următoare.