money.ro
🔔 Alerte
PoliticCătălina Mareș

Bolojan, despre salariile magistraților: „O formă de aristocrație bugetară. Am avut dreptate!”

Publicat la 23.10.2026, 09:13:51

Distribuie:WhatsAppFacebookX
Bolojan, despre salariile magistraților:  „O formă de aristocrație bugetară. Am avut dreptate!”
DiscoverGoogle NewsSursă preferată

Fostul premier Ilie Bolojan susține că decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a respins plângerile unor magistrați români privind plata integrală a restanțelor salariale, confirmă poziția guvernului pe care l-a condus. În același timp, hotărârea instanței europene ridică semne de întrebare privind posibile conflicte de interese în cazul unor judecători care au soluționat litigii referitoare la propriile drepturi salariale.

Bolojan: „O formă de aristocrație bugetară”

Președintele PNL a afirmat, joi seară, într-o postare pe Facebook, că decizia CEDO oferă Guvernului un argument important în disputa privind plata restanțelor salariale către magistrați.

„Într-o situație economică dificilă, este imoral ca statul să fie obligat să plătească imediat sume uriașe, de ordinul miliardelor de lei, fără să se țină cont de impactul asupra bugetului și de celelalte obligații față de cetățeni”, a scris Bolojan.

Fostul premier a criticat ceea ce consideră a fi un tratament privilegiat al magistraților în raport cu celelalte categorii de beneficiari ai bugetului public, descriind situația drept „o formă de aristocrație bugetară care poate dispune discreționar de banii românilor”.

Bolojan a susținut, de asemenea, că hotărârea CEDO arată că deciziile privind repartizarea resurselor publice trebuie să aparțină Guvernului și Parlamentului. El a adăugat că amânarea sau întârzierea unor plăți, în actualul context economic, nu înseamnă automat încălcarea drepturilor omului.

CEDO semnalează riscul unor conflicte de interese

Unul dintre aspectele importante ale motivării instanței europene privește posibila lipsă de imparțialitate a unor judecători naționali care au soluționat cauze referitoare la componente ale remunerației de care puteau beneficia ei înșiși.

Potrivit CEDO, astfel de situații erau susceptibile să genereze conflicte de interese, întrucât interesul patrimonial personal al judecătorilor putea interfera cu exercitarea imparțială a funcțiilor judiciare.

Bolojan consideră că aceste suspiciuni afectează credibilitatea justiției, într-un moment în care încrederea populației în instituții este deja scăzută.

De ce au fost respinse plângerile magistraților

Magistrații români care au sesizat CEDO în 2024, reclamând neplata integrală a unor restanțe salariale, au pierdut definitiv procesul. Completul de șapte judecători a considerat cererile „vădit neîntemeiate”.

În motivare, instanța europeană a ținut cont de circumstanțele excepționale și de constrângerile economice și bugetare cu care s-au confruntat autoritățile române.

CEDO a arătat că, în contextul unei crize economice acute și de durată, autoritățile au aplicat ajustări succesive care au permis executarea progresivă a hotărârilor judecătorești, în pofida resurselor financiare insuficiente.

Instanța a mai constatat că sumele datorate celorlalți funcționari erau mult mai mici decât cele aferente magistraților. De asemenea, reclamanții nu făceau parte dintr-un grup vulnerabil, iar neplata integrală și imediată a sumelor solicitate nu îi privase de singurul mijloc de subzistență și nu îi expusese riscului de a nu-și putea asigura traiul.

ÎCCJ: Decizia CEDO și litigiul cu Guvernul sunt distincte

Într-o reacție transmisă joi seară, Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat că hotărârea CEDO privind restanțele salariale ale magistraților și litigiul dintre ÎCCJ și Guvernul României reprezintă chestiuni juridice distincte.

Poziția Înaltei Curți delimitează astfel efectele deciziei europene de disputa juridică internă privind obligațiile statului față de magistrați.

Bolojan a afirmat că actualul Guvern va trebui să decidă „pe cine servește: România sau aristocrația bugetară”, prezentând hotărârea CEDO drept un argument în favoarea unei abordări care să țină cont de constrângerile bugetare și de interesele generale ale cetățenilor.

Articole înrudite

Cele mai citite

  1. 1Mama lui Marian Oprișan, pensionara cu venituri de 4 milioane de euro. Cum au ajuns banii, mașinile și proprietățile familiei pe numele acesteia
  2. 2Salonul Kulturhaus 01 își deschide porțile pe 21 noiembrie. Peste 400 de lucrări și un experiment despre accesul la artă
  3. 3Internetul se oprește, băncile se blochează? Adevărul din spatele „apocalipsei digitale” anunțate pentru 17 noiembrie
  4. 4Robert Negoiță vrea să transforme Parcul Pantelimon în Disneyland de București. Telegondolă, rollercoaster și grotă cu pirați, pe bani publici
  5. 5Primele două dobânzi la depozite în lei, 7% și 6,75%, sunt la sucursale străine. Cine îți garantează banii?

Newsletter zilnic money.ro

Știrile care contează și piețele, în fiecare dimineață, în 2 minute.

Urmărește pe DiscoverUrmărește pe Google NewsAdaugă ca sursă preferată