La aproape patru ani după ce a părăsit Jandarmeria Română, colonelul în rezervă Cătălin Răzvan Paraschiv, unul dintre cele mai controversate personaje asociate protestului din 10 august 2018, și-a construit o nouă carieră în mediul privat. Fostul comandant al Brigăzii Speciale de Intervenție a înființat o companie de consultanță în afaceri, al cărei nume trimite direct la porecla care l-a urmărit ani la rând după intervenția violentă a jandarmilor din Piața Victoriei- White Ghost SRL -
Coordonatorul jandarmilor din 10 August, „Fantoma Albă”, a intrat în afaceri. ”Fantoma albă” porecla de trista amintire care a inspirat numele firmei
Societatea a fost înregistrată în primăvara anului 2025, iar fostul ofițer este atât asociat unic, cât și administrator. Firma are sediul în localitatea Ogrezeni, județul Giurgiu, și activează în domeniul consultanței pentru afaceri și management. Paraschiv urmează astfel modelul adoptat de numeroși foști ofițeri superiori din structurile de forță ale statului, care, după pensionare, aleg să valorifice experiența acumulată în funcții de conducere prin activități de consultanță. Primele rezultate financiare indică un debut promițător. Potrivit datelor publice consultate de Fanatik.ro, compania a raportat în primul an de activitate o cifră de afaceri de peste 147.000 de lei și un profit de aproximativ 112.000 de lei. La finalul anului, societatea înregistra datorii de puțin peste 31.000 de lei și creanțe de peste 72.000 de lei. Conform informațiilor disponibile în Registrul Comerțului, White Ghost SRL este în prezent singura afacere în care fostul colonel este implicat.
De la „Fantoma Albă” așa cum a coordonat trupele la violentele intervenții, la White Ghost SRL
Denumirea societății nu a fost aleasă întâmplător. Ea face trimitere la supranumele „Fantoma Albă”, primit de Cătălin Paraschiv după protestul din 10 august 2018, când a coordonat dispozitivele de intervenție ale Jandarmeriei în Piața Victoriei. În imaginile care au făcut înconjurul țării, fostul comandant apărea îmbrăcat într-o ținută complet albă, compusă din pantaloni, cămașă de in și o eșarfă supradimensionată. Apariția atipică pentru un ofițer aflat în mijlocul unei intervenții de amploare a atras imediat atenția opiniei publice și a presei. Gesturile sale ample, prin care coordona trupele din teren, i-au adus rapid porecle precum „Fantoma Albă” sau „Dirijorul în alb”, nume care au rămas asociate imaginii sale până în prezent. Ulterior, Paraschiv a explicat că alegerea vestimentației nu a avut nicio semnificație specială și că eșarfa i-a fost utilă ca protecție improvizată împotriva efectelor gazelor lacrimogene folosite în timpul intervenției.
În 2022, la vârsta de 52 de ani, Cătălin Paraschiv a solicitat trecerea în rezervă, beneficiind de prevederile legale privind pensionarea cadrelor militare. Cererea sa a fost însoțită de o scrisoare deschisă adresată conducerii Jandarmeriei Române, în care fostul comandant formula acuzații dure la adresa modului de conducere a instituției și a influențelor politice exercitate asupra acesteia. Mesajul a stârnit numeroase reacții la acel moment, venind din partea unui ofițer care ocupase una dintre cele mai importante funcții operative din cadrul Jandarmeriei Române.
Martor dar nu acuzat în dosarul 10 August
Deși imaginea sa a rămas strâns legată de protestele din 10 august 2018, Cătălin Paraschiv nu a făcut parte dintre ofițerii trimiși în judecată în dosarul privind intervenția jandarmilor. El a fost audiat exclusiv în calitate de martor. În mai 2026, instanța a dispus achitarea mai multor foști șefi ai Jandarmeriei trimiși în judecată în cauză, în timp ce alți ofițeri implicați au fost fie achitați, fie au primit pedepse cu suspendare.
Parcursul profesional al lui Paraschiv a continuat să genereze controverse și după protestele din Piața Victoriei. În 2022, ministrul de Interne de la acea vreme, Carmen Dan, a susținut avansarea sa în gradul de general, invocând profesionalismul și rezultatele obținute în carieră. Potrivit informațiilor apărute atunci în spațiul public, propunerea nu a fost aprobată de fostul președinte Klaus Iohannis.
