Datoria publică a României continuă să se adâncească, iar datele oficiale arată o accelerare îngrijorătoare în primele luni ale anului. În martie 2026, datoria administrației publice a ajuns la 1.170 miliarde de lei, în creștere semnificativă față de 1.132 miliarde de lei înregistrate în februarie, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Datoria României intră într-o zonă de risc
Mai alarmant este faptul că, raportată la dimensiunea economiei, datoria guvernamentală a depășit pragul de 60% din PIB, ajungând la 60,2%, față de 58,2% cu doar o lună înainte. Este una dintre cele mai rapide creșteri lunare din ultimii ani și un semnal clar că presiunea asupra finanțelor publice se intensifică.
Structura datoriei arată că România se împrumută tot mai mult pe termen mediu și lung. În martie, acest tip de datorie a urcat la 1.112 miliarde de lei, de la 1.073 miliarde de lei în februarie. Datoria pe termen scurt a scăzut ușor, dar rămâne ridicată, la peste 58 de miliarde de lei. Această evoluție sugerează o dependență tot mai mare de finanțare pe termen lung, într-un context de costuri ridicate ale creditării.
Cea mai mare parte a datoriei este reprezentată de titluri de stat, care însumează aproape 941 de miliarde de lei. Împrumuturile directe se ridică la peste 207 miliarde de lei. Practic, statul trăiește tot mai mult pe datorie, finanțându-și cheltuielile curente și investițiile prin împrumuturi masive de pe piețele interne și externe.
Din punct de vedere valutar, expunerea este considerabilă. Datoria în lei a ajuns la 526 miliarde de lei, însă datoria în euro este aproape la același nivel, echivalentul a 519 miliarde de lei, la care se adaugă o expunere de peste 122 miliarde de lei în dolari americani. Această structură face finanțele publice vulnerabile la fluctuațiile de curs și la șocuri externe.
Datoria administrației publice centrale concentrează aproape întreaga povară: 1.145 miliarde de lei în martie, față de 1.107 miliarde de lei în februarie. Din aceasta, peste 1.087 miliarde de lei sunt datorii pe termen mediu și lung. Administrația locală are o datorie relativ redusă, de 25,4 miliarde de lei, dar și aici se observă o creștere față de luna precedentă.
O privire asupra datoriei interne și externe arată o presiune dublă. Datoria internă a administrației publice a urcat la 582 miliarde de lei, echivalentul a 29,9% din PIB, în timp ce datoria externă a ajuns la 588 miliarde de lei, adică 30,3% din PIB. Cu alte cuvinte, statul român este aproape egal îndatorat atât pe plan intern, cât și extern, ceea ce limitează marja de manevră în perioade de stres economic.
Creșterea rapidă a datoriei vine într-un context sensibil, marcat de deficite bugetare ridicate, presiuni pe cheltuielile publice și incertitudini economice externe. Depășirea pragului de 60% din PIB nu este doar un reper statistic, ci un semnal de avertizare pentru piețe, investitori și autorități.
Fără măsuri clare de control al cheltuielilor, reforme fiscale credibile și o strategie de reducere a deficitului, datoria publică riscă să devină una dintre principalele vulnerabilități macroeconomice ale României în anii următori. În lipsa unei corecții, costurile de finanțare ar putea crește, iar spațiul bugetar necesar pentru investiții și politici sociale ar putea fi sever limitat.
