money.ro
🔔 Alerte
SportCătălina Mareș

De pe terenul de volei, spre Himalaya. Povestea căpitanului care a fugit de urs, dansează și visează la Everest

Publicat la 11.11.2026, 11:57:41

Distribuie:WhatsAppFacebookX
De pe terenul de volei, spre Himalaya. Povestea căpitanului care a fugit de urs, dansează și visează la Everest
DiscoverGoogle NewsSursă preferată

Alexandru Urian, căpitanul și liberoul echipei Explorări Baia Mare, are o viață plină de pasiuni și aventuri dincolo de volei. Joacă în aceeași formație cu fratele său mai mic, Claudiu, adoră dansurile populare, se simte acasă pe munte și are un vis îndrăzneț: să ajungă la tabăra de bază de pe Everest. Până atunci, are deja câteva povești memorabile, inclusiv o întâlnire față în față cu un urs, din care, spune el, au fugit amândoi.

Căpitan la Explorări, alături de fratele mai mic

Voleiul a intrat în viața lui Alexandru Urian la doar opt ani și a rămas de atunci o constantă. Astăzi este căpitanul formației Explorări Baia Mare, însă spune că banderola nu a schimbat relația cu echipa. Dimpotrivă, îi oferă ocazia să fie mai aproape de colegi și să îi încurajeze.

„Nu, nu este o presiune în plus. Este o emoție frumoasă. Îmi place că pot să fiu cu băieții mult mai apropiați”, povestește sportivul. Este un libero implicat în fiecare fază, iar energia cu care trăiește meciurile se simte inclusiv după fluierul final. Uneori, entuziasmul îl lasă fără voce. „Dacă este un meci reușit, atunci este și răgușeală”, spune el, amuzat.

Sezonul actual este unul special și dintr-un alt motiv: pentru prima dată, Alexandru joacă în aceeași echipă cu fratele său mai mic, Claudiu, care evoluează pe postul de ridicător. Pentru familie, meciurile au devenit astfel o ocazie de a-i susține pe amândoi.

„Voleiul se trăiește la cote maxime și în familia mea. Totodată, în anul acesta joc și cu fratele meu. Este o emoție mult mai mare pentru că acum părinții noștri, când vin la meciuri, vin pentru amândoi”, mărturisește Alexandru.

Visul cel mare: Himalaya și tabăra de bază de pe Everest

Când nu este în sala de sport, Alexandru Urian caută liniștea pe munte. Drumețiile sunt pentru el mai mult decât o activitate fizică: reprezintă o modalitate de a se deconecta de la ritmul competițiilor și de a-și limpezi gândurile.

„Este modul în care eu mă relaxez și modul în care pot să-mi liniștesc mintea”, explică voleibalistul.

Cel mai înalt vârf pe care a ajuns până acum este Țibleșul, de 1.840 de metri. Antrenamentele, meciurile și studiile universitare nu i-au lăsat prea mult timp pentru expediții mai ambițioase, dar are deja în minte următoarea mare provocare: Himalaya.

Nu își propune să cucerească vârful Everestului, ci să ajungă la tabăra de bază, un obiectiv pe care îl consideră mai realist.

„Da, vreau să ajung la Base Camp din Everest. Nu vreau să visez la vârful cel mare, pentru că este foarte greu, dar mă gândesc undeva la ceea ce e posibil, la Base Camp. Dacă nu, orice vârf pentru mine este foarte OK”, spune Alexandru.

Pasiunea pentru natură merge și mai departe. Sportivul susține că se descurcă bine cu uneltele necesare în sălbăticie și că nu ar refuza participarea la un concurs de supraviețuire. Pe termen lung, și-ar dori chiar propria cabană, un loc în care să se retragă ori de câte ori simte nevoia de liniște.

Întâlnirea cu ursul și vulpea care a preferat ouăle

Drumețiile vin și cu întâmplări pe care nu le poți planifica. Alexandru a avut parte de o întâlnire neașteptată cu un urs, dar momentul s-a încheiat fără incidente. Mai mult, povestește că fiecare și-a văzut de drum în direcția opusă.

„M-am întâlnit și cu ursul, da. Am fugit amândoi unul de altul”, își amintește el, cu umor.

Nici excursiile cu cortul nu au fost lipsite de surprize. Într-o astfel de ieșire, o vulpe a dat peste proviziile grupului, dar nu s-a arătat interesată de carne. A preferat ouăle.

„La cort ursul n-a venit niciodată, am avut o singură vulpe care nu ne-a furat carnea, ne-a furat ouăle”, povestește voleibalistul.

Dansul, o pasiune moștenită din familie

Dacă muntele este locul în care își găsește liniștea, petrecerile sunt ocazia perfectă pentru Alexandru să-și arate cealaltă latură. Îi place să danseze și nu are nevoie de prea multe invitații pentru a ajunge pe ring.

Pasiunea vine din familie. Ambii părinți au fost dansatori și s-au cunoscut într-un ansamblu de dansuri populare. Alexandru spune că dragostea pentru dans pare să fi fost prezentă încă dinainte de a se naște.

„Pasiunea mea pentru dans este totodată cred că și din sânge, părinții mei amândoi au fost dansatori, s-au cunoscut la un ansamblu popular și probabil de acolo mi-este în sânge”, povestește el. Întrebat când a dansat prima dată, răspunsul a venit firesc: „Cred că de micuț. Cred că din burtă de la mama”.

Legătura cu tradițiile se păstrează și prin costumele populare pe care le are acasă. Multe au aparținut bunicului și altor membri ai familiei, iar sportivul încearcă să le poarte cu mândrie.

„Am foarte multe acasă. Încerc să le port cu mândrie pentru că toate au fost ale bunicului meu și ale familiei”, spune Alexandru.

Interesant este că, deși voleiul este profesia sa, pe ringul de dans se simte chiar mai sigur decât pe teren. „Când joc volei am mai multe emoții. Cu siguranță simt că dansul pot să-l stăpânesc mult mai bine decât voleiul”, recunoaște el.

Artist sau medic veterinar, într-o altă viață

Alexandru Urian are și o latură artistică. În copilărie îi plăcea să deseneze, însă programul de sportiv nu îi mai permite să acorde prea mult timp acestei pasiuni. Dacă nu ar fi ales voleiul, spune că ar fi putut merge pe un drum legat de artă sau dans.

O altă variantă ar fi fost medicina veterinară. Îi plac animalele, dar recunoaște că îi este greu să le îngrijească fără să se atașeze prea mult de ele.

„Probabil că dacă nu aș fi jucat volei, ar fi fost arta sau dansul. Îmi plăcea să desenez, că acum nu mi-am mai făcut timp. Și-mi plac animalele, doar că nu-mi permit sufletește să am grijă de ele cum aș dori, pentru că mi-e prea milă și ar fi fost una dintre dorințele mele să fiu un medic veterinar”, mărturisește sportivul.

Deocamdată, Alexandru își continuă drumul în volei, la Explorări Baia Mare, alături de fratele său. Între meciuri, antrenamente și responsabilitățile de căpitan, își face loc pentru drumeții, dans și planuri de viitor. Iar Himalaya rămâne acolo, ca următoarea mare aventură pe care speră să o transforme în realitate.

Articole înrudite

Cele mai citite

  1. 1Dr. Cristina Daniela Ene, Medic Primar Endocrinologie: „Foarte des, omul vine cu un teanc de investigații făcute fără indicație și scoase din context, iar confuzia pornește de acolo”
  2. 2Un plan de țară modern pentru România, un câștig pentru întreaga Europă
  3. 3Cinci zile de PSD i-au fost suficiente Cosminei Cerva pentru a ajunge în conducerea Senatului. Partidul lui Grindeanu și Ciolacu are talent la promovări rapide!
  4. 4Cine poate ieși la pensie la 58, 59 sau 60 de ani. Ce condiții trebuie să îndeplinească românii și cât se reduce pensia anticipată
  5. 5BNR pune în circulație 5 milioane de monede cu chipul lui Constantin Brâncuși. Cât valorează, cum arată și cât costă exemplarele pentru colecționari

Newsletter zilnic money.ro

Știrile care contează și piețele, în fiecare dimineață, în 2 minute.

Urmărește pe DiscoverUrmărește pe Google NewsAdaugă ca sursă preferată