O echipă internațională de cercetători a realizat cea mai detaliată hartă celulară de până acum a ganglionilor bazali, o regiune profundă a creierului implicată în controlul mișcărilor, formarea obiceiurilor, luarea deciziilor și reglarea emoțiilor. Analiza a peste 25 de milioane de celule nervoase a permis identificarea unor populații de neuroni asociate cu boli precum Parkinson, schizofrenia și tulburarea bipolară. Descoperirile ar putea deschide noi direcții pentru dezvoltarea unor tratamente care să acționeze mai precis asupra celulelor afectate.
Proiectul a reunit sute de cercetători din peste 50 de instituții, aflate în nouă țări, și face parte din programul american BRAIN Initiative, finanțat de Institutele Naționale de Sănătate (NIH) din Statele Unite.
Rezultatele au fost publicate joi într-o colecție de 26 de studii apărute în revistele grupului Cell Press, printre care Cell și Neuron.
O hartă construită pe analiza a 25,5 milioane de celule
Pentru realizarea atlasului, oamenii de știință au analizat aproximativ 25,5 milioane de celule cerebrale: 21 de milioane provenite din creierul uman, trei milioane de la macaci și 1,5 milioane de la maimuțe marmoset.
Prin utilizarea unor tehnologii avansate de analiză moleculară la nivelul fiecărei celule, cercetătorii au identificat tipurile de celule prezente în ganglionii bazali, genele active în fiecare populație celulară și modul în care acestea sunt distribuite în țesutul cerebral.
Informațiile au fost integrate într-o hartă tridimensională, care permite compararea caracteristicilor celulare între specii și identificarea unor populații de neuroni implicate în diferite afecțiuni neurologice și psihiatrice.
Un element important al proiectului este utilizarea unui sistem comun de clasificare a celulelor cerebrale. Acesta permite laboratoarelor din întreaga lume să compare și să integreze rezultatele cercetărilor, folosind aceleași criterii de identificare.
„Pentru a înțelege ce se întâmplă în creier, trebuie să avem o clasificare precisă a tipurilor de celule și să analizăm expresia genelor în fiecare dintre acestea”, a explicat Hongkui Zeng, director al departamentului de cercetare a creierului de la Allen Institute.
Un tip de neuron asociat cu schizofrenia și tulburarea bipolară
Una dintre descoperirile importante ale cercetării este identificarea unui subtip rar de neuron, denumit STR D2 SMYD2-HTR7, asociat cu riscul genetic de schizofrenie și tulburare bipolară.
Potrivit cercetătorilor de la Allen Institute, acest tip de celulă nervoasă a fost identificat pentru prima dată în cadrul noii cercetări.
Neuronii respectivi exprimă receptorul HTR7, o proteină care răspunde la serotonină, neurotransmițător implicat în reglarea dispoziției și în alte funcții cerebrale.
Descoperirea este importantă deoarece permite asocierea unor semnale genetice de risc pentru schizofrenie cu o populație celulară specifică. În loc să analizeze boala doar la nivelul unor regiuni mari ale creierului, cercetătorii pot investiga mai precis celulele în care apar anumite modificări moleculare.
Această abordare ar putea contribui la o mai bună înțelegere a mecanismelor care stau la baza unor afecțiuni psihiatrice și la identificarea unor noi ținte pentru viitoare tratamente.
O posibilă terapie genică mai precisă pentru boala Parkinson
Atlasul ar putea avea implicații importante și pentru cercetarea bolii Parkinson.
Folosind informațiile despre caracteristicile celulare ale ganglionilor bazali, oamenii de știință au dezvoltat o versiune mai precisă a unei terapii genice experimentale.
În modelele animale ale bolii Parkinson, noua metodă a redus tremorul și s-a dovedit mai eficientă și mai puțin invazivă decât abordările terapeutice utilizate în prezent la oameni.
Rezultatele sunt însă preclinice. Eficacitatea și siguranța metodei trebuie evaluate în continuare, prin studii suplimentare, înainte ca aceasta să poată fi luată în considerare pentru utilizarea la pacienți.
Noi indicii despre autism și îmbătrânirea creierului
Alte studii incluse în colecția publicată de Cell Press au identificat modificări genetice în anumite populații de celule ale ganglionilor bazali, care ar putea contribui la tulburările din spectrul autist.
Cercetătorii au observat, de asemenea, modificări ale activității genelor asociate îmbătrânirii cerebrale. Unele dintre aceste modificări au permis estimarea vârstei persoanelor pe baza caracteristicilor moleculare ale celulelor analizate.
Aceste rezultate extind posibilitățile de cercetare asupra modului în care creierul se modifică odată cu înaintarea în vârstă și asupra legăturilor dintre anumite schimbări celulare și apariția unor afecțiuni.
Atlasul va fi disponibil gratuit cercetătorilor din întreaga lume
Atlasul celular și datele asociate sunt puse gratuit la dispoziția comunității științifice internaționale. Cercetătorii vor putea utiliza informațiile pentru a compara populații de celule, pentru a investiga modificările genetice asociate bolilor și pentru a identifica posibile ținte terapeutice.
Echipa intenționează să extindă aceeași metodologie și la alte regiuni cerebrale, obiectivul pe termen lung fiind realizarea unei hărți complete a tipurilor de celule din creierul uman.
Deși noul atlas nu oferă, în acest moment, tratamente disponibile pentru pacienți, el pune la dispoziția cercetătorilor o bază de referință mult mai precisă pentru studierea bolilor neurologice și psihiatrice. Identificarea celulelor implicate în aceste afecțiuni ar putea reprezenta un pas important către terapii care să vizeze mecanismele bolii cu o precizie mai mare.