Primăria Sectorului 2 își invită vineri și duminică locuitorii să spună ce vor să găsească în fosta Arenă Mihai Flamaropol de pe bulevardul Basarabia. Anunțul de marți vorbește despre un „complex sportiv și comunitar modern” și nu precizează dacă suprafața de gheață rămâne. Primarul Rareș Hopincă spunea în august că arena va găzdui hochei, alături de alte competiții și evenimente. Răspunsul contează și pentru bani: proiectul are un contract de aproape 129 de milioane de lei fără TVA, iar pe construcția oprită în 2019 s-au plătit deja peste 27 de milioane de lei cu TVA.
Actualizare, 14 noiembrie: Primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, a anunțat vineri, 13 noiembrie, pe Facebook, că lucrările la structura de rezistență și la elementele metalice se reiau luni, 23 noiembrie. Potrivit Agerpres, primăria vrea o arenă „care să păstreze posibilitatea practicării hocheiului și patinajului pe gheață”, cu 3.600 de locuri la hochei și 5.000 la baschet. Costul estimat este de circa 30 de milioane de euro, fără actualizări, iar sectorul pregătește o cerere de bani europeni prin Programul Regional București-Ilfov. Consultarea publică pentru comunitatea sportivă are loc duminică, 15 noiembrie, între 10:00 și 13:00, la sediul primăriei.
Consilierul general Nicorel Nicorescu a atras atenția miercuri, pe Facebook, asupra unui detaliu din hotărârea Consiliului General nr. 335 din 29 iulie 2026, prin care terenul a trecut din administrarea Capitalei în cea a Sectorului 2. Articolul 7 spune: „Schimbarea destinației imobilului prevăzut la art.1 duce la revocarea dreptului de administrare.” Iar destinația din articolul 1 este un „patinoar artificial”, cu spații adiacente pentru sport și agrement. Dacă destinația se schimbă și acolo nu mai e patinoar, Consiliul General poate să-i ia înapoi Sectorului 2 dreptul de administrare, printr-o nouă hotărâre.

Patinoarul Mihai Flamaropol în 2008. S-a închis câțiva ani mai târziu și a fost demolat în martie 2016. Foto: Fmvh, Wikimedia Commons, licență CC BY-SA 3.0
Două contracte, două șantiere oprite
Vechiul patinoar „23 August”, redenumit apoi Mihai Flamaropol, a găzduit în 1970 și 1972 grupa B a Campionatului Mondial de hochei. S-a închis în 2012-2013, după ce i s-au tăiat utilitățile, și a fost demolat în martie 2016. De atunci, Bucureștiul a încercat de două ori să-l refacă.
Anul | Ce s-a întâmplat |
|---|
2015 | Primăria Capitalei semnează cu asocierea UTI Grup și Astaldi un contract de 99,9 milioane de lei fără TVA. Termenul: iunie 2019 |
2017 | Încep lucrările, cu întârziere. Constructorul spune că terenul nu fusese eliberat la timp |
Iunie 2019 | Primăria reziliază contractul pentru „întârzieri majore”. Construcția era făcută în proporție de circa 26%, iar pe lucrări se plătiseră 27,6 milioane de lei cu TVA, potrivit datelor Primăriei Capitalei din 2021 |
După 2019 | Procese între primărie și constructor. Expertiza din 2022 arată că structura nu trebuie dărâmată |
Iulie 2024 | Contract nou cu Concelex, de 128,9 milioane de lei fără TVA, pentru proiectare și restul lucrărilor |
August 2025 | Primăria Capitalei și Sectorul 2 se asociază și împart costul total, de 153,4 milioane de lei cu TVA |
Primăvara 2026 | Șantierul se oprește. Potrivit HotNews, Concelex a cerut rezilierea, invocând plăți întârziate și lucrări suplimentare de circa 20 de milioane de lei |
Iulie 2026 | Consiliul General trece terenul la Sectorul 2, cu 37 de voturi pentru și 8 împotrivă, deși comisiile de buget și de patrimoniu dăduseră aviz negativ |
Potrivit hotărârii din iulie, Sectorul 2 preia contractul cu Concelex și plătește ce a mai rămas de făcut din bugetul propriu sau din alte surse legale. Hopincă a spus că a preluat proiectul „ca să finalizăm lucrările” și că suma în plus, de circa 75 de milioane de lei, e aceeași pe care sectorul și-o asumase deja prin asociere. Primarul general Ciprian Ciucu a explicat cedarea prin situația „foarte, foarte proastă financiar” a Primăriei Capitalei. Dacă lucrările ar fi fost conservate, urmau o nouă expertiză și o nouă licitație, iar „am fi pierdut cel puțin încă 2 ani”, a spus el.
Proiectul aprobat în 2025 prevede 3.661 de locuri în arenă și o suprafață de gheață de 60 pe 30 de metri. Hopincă a vorbit în august de „o arenă multifuncțională de aproximativ 5.000 de locuri”. Panoul de pe șantier dă ca termen aprilie 2027, dar hotărârea Consiliului General nu fixează niciun termen de finalizare.
Federația Română de Hochei pe Gheață a cerut în scris ca destinația să rămână cea de patinoar, folosit cel puțin nouă luni pe an. „«Mihai Flamaropol» trebuie să rămână casa hocheiului românesc!”, scrie federația condusă de Attila Nagy. „Capitala României ar avea nevoie de câte un patinoar în fiecare sector”, a adăugat Nagy.
Ce are azi Bucureștiul
De la închiderea patinoarului Flamaropol până în august 2024, Capitala nu a avut niciun patinoar pe care să se joace meciuri oficiale de hochei. Patinatorii și hocheiștii se antrenau pe gheața din mall-uri sau mergeau la Otopeni, la patinoarul construit din bani privați de Ion Țiriac. În 2014, peste 150 de patinatori de performanță și 500 de hocheiști legitimați din București rămăseseră fără loc de antrenament.
Singurul patinoar de competiție al orașului este azi Berceni Arena, din Sectorul 4, deschis în august 2024 și omologat de federație. A costat circa 10 milioane de euro, are 800 de locuri și e arena de casă a Stelei la hochei. Pe lângă meciuri și antrenamente, are și ore de patinaj pentru public. Nu a găzduit până acum nicio competiție internațională. Antreprenorul general a fost tot Concelex, firma care are acum contractul pentru Flamaropol.
În august, HotNews scria că Bucureștiul este singura capitală din UE fără o sală polivalentă modernă, fără un bazin olimpic modern și fără un patinoar de standard olimpic. Capitalele din jur arată altfel:
Capitala | Patinoarul principal | Locuri |
|---|
Praga | O2 Arena | 17.383 |
Budapesta | Papp László Sportaréna | 9.479 |
Varșovia | Hala Torwar | aproximativ 4.800 |
Sofia | Palatul Sporturilor de Iarnă | 4.600 |
Belgrad | Sala de gheață Pionir | 2.000 |
București | Berceni Arena | 800 |

Palatul Sporturilor de Iarnă din Sofia, deschis în 1982, are 4.600 de locuri. Foto: Mishobg12, Wikimedia Commons, domeniu public
Copiii care pleacă din București
Patinoarul construit de Ion Țiriac la Otopeni, deschis în decembrie 2016, a adus hocheiul mai aproape de copiii din București. Din toamna lui 2017 s-au făcut acolo selecții pentru echipe de copii, iar la ediția a opta a turneului Țiriac Trophy, în octombrie 2026, au jucat peste 550 de copii, în 40 de echipe. Doar că, pe măsură ce cresc, mulți dintre cei mai buni juniori din București ajung să joace în alte orașe sau în străinătate, pentru că acasă nu au unde să se antreneze la nivel înalt.
Radu Stănescu, născut în 2008 la București, a jucat la juniori la Olimpia Ploiești și la Steaua, iar acum e la Gheorgheni. A fost în lotul României U18 la Mondialele din 2025 și 2026. Cristian Achim, născut în 2007 tot în București, a trecut pe la Corona Brașov și pe la ESV Kaufbeuren, în Germania, iar acum joacă în Canada, la Prince George Spruce Kings, Matei Freciu joaca in Elvetia de 5 ani, acum este la EVZ ZUG si a jucat la Mondialele U18, desi nu implinise inca nici 16 ani.. Alți tineri din București, încă minori, joacă azi la juniori în străinătate, iar unii dintre ei au jucat deja pentru echipa de juniori U18 a României.
Orașele care își fac arene
Contrastul cel mai mare e chiar în țară. Sfântu Gheorghe, un oraș de circa 50.000 de locuitori, a găzduit în 2025 Campionatul Mondial de hochei, Divizia I, Grupa A, în Sepsi Arena. Aceea e însă o sală de sport, transformată în patinoar doar pentru durata competiției. Acum orașul își construiește un patinoar adevărat, cu peste 2.000 de locuri. Primarul Antal Árpád a scris miercuri pe Facebook că structura de rezistență și acoperișul principal sunt gata. Clădirea va avea și un centru de medicină sportivă și recuperare, care, potrivit primarului, va fi accesibil și locuitorilor orașului. Investiția e finanțată de stat prin Compania Națională de Investiții, iar valoarea aprobată prin hotărâre de Guvern în 2023 este de 314,7 milioane de lei cu TVA.
Târgu Mureș găzduiește între 1 și 7 mai 2027 Campionatul Mondial de hochei, Divizia I, Grupa B, cu România, China, Japonia, Coreea de Sud, Olanda și Spania. Patinoarul orașului, început în 2007 și blocat ani de zile la 75%, a fost modernizat și acoperit cu peste 50 de milioane de lei de la Ministerul Dezvoltării, potrivit Ziarului Financiar, și are circa 2.000 de locuri.

Grafic money.ro: locurile din câteva patinoare de hochei din România. Galați 5.000, Miercurea Ciuc 4.000, Brașov 2.000, Gheorgheni 2.000, Târgu Mureș circa 2.000, București 800
În 2022, potrivit Europei Libere, România avea 11 patinoare funcționale de dimensiune olimpică, unele dintre ele în corturi sau baloane. Niciunul nu era în cele mai mari cinci orașe ale țării: București, Cluj, Iași, Timișoara și Constanța.

Patinoarul Olimpic din Brașov, deschis în 2010, are 2.000 de locuri. Foto: Andrei Dan Suciu, Wikimedia Commons, licență CC BY 3.0
De ce contează unde faci sport
Discuția despre Flamaropol e, până la urmă, una despre unde fac oamenii sport. Iar românii fac cel mai puțin sport din UE. În 2022, ponderea celor care fac mișcare măcar o dată pe săptămână era cea mai mică din Uniune, potrivit Eurobarometrului citat de OCDE și Organizația Mondială a Sănătății. Un sondaj european din 2017 arăta că locul contează: în UE, 82% dintre cei care fac sport regulat spuneau că au multe ocazii în zona în care locuiesc, față de 66% dintre cei care nu fac sport niciodată.
Un raport OCDE și OMS din 2023 estimează că activitatea fizică insuficientă costă sistemul de sănătate din România, în medie, circa 119 milioane de euro pe an (la paritatea puterii de cumpărare), în perioada 2022-2050. Potrivit aceluiași model, dacă toți românii ar face cel puțin 150 de minute de mișcare pe săptămână, ar putea fi evitate în fiecare an 921 de decese premature, la oameni între 30 și 70 de ani. Raportat la populație, e cea mai mare rată din UE, la egalitate cu Lituania.
Bolile inimii și ale vaselor de sânge, al căror risc scade la cei care fac mișcare, au provocat 54,5% din decesele din România în 2023, față de 32,8% în UE, arată datele Eurostat. Institutul Național de Sănătate Publică a anunțat în martie că 32% dintre copiii de 8 ani au kilograme în plus.
Statul cheltuie puțin pe sport. În 2024, administrația publică, de la Guvern la primării, a cheltuit pe servicii sportive și recreative, categorie în care intră și parcurile, circa 62 de euro pe locuitor, față de 156 de euro media UE, potrivit calculului nostru pe datele Eurostat. Doar Bulgaria, Cipru și Letonia au cheltuit mai puțin. O estimare OCDE din 2019, preluată în raportul din 2023, arată că fiecare euro investit în măsuri care îi fac pe oameni să se miște mai mult aduce înapoi 1,7 euro. Calculul privește politicile de sănătate publică în general, nu o anumită clădire.
Ce urmează
Consultările organizate de Primăria Sectorului 2 au loc la sediul ei, pe strada Chiristigiilor 11-13: vineri, 13 noiembrie, între 18:00 și 20:30, pentru persoanele cu dizabilități și organizațiile lor, iar duminică, 15 noiembrie, pentru sportivi și pentru oricine e interesat. Ora întâlnirii de duminică diferă de la o sursă la alta, așa că merită verificată pe pagina primăriei. Cei care nu pot ajunge pot completa chestionarul online al primăriei.
Surse:
Consiliul General al Municipiului București, HCGMB nr. 335 din 29 iulie 2026
HotNews, 4 august 2026: șantierul Flamaropol, blocat
HotNews, 3 septembrie 2024: contractul cu Concelex
Newsweek România, 2021: cât s-a plătit pe primul contract
Profit.ro, 2019: rezilierea contractului UTI-Astaldi
Golazo, 11 august 2026: declarațiile lui Rareș Hopincă
Golazo, 16 august 2026: declarațiile lui Ciprian Ciucu
Golazo, noiembrie 2026: șantierul și termenul de pe panou
Newsweek România, 12 noiembrie 2026: Federația de hochei cere ca Flamaropol să rămână patinoar
B365, 12 noiembrie 2026: poziția Federației Române de Hochei pe Gheață
B365: consultările din 13 și 15 noiembrie
Forbes România, 2024: inaugurarea Berceni Arena
Gândul, 2024: Berceni Arena, 10 milioane de euro
Mediafax, 2014: sportivii din București se antrenează în mall-uri
Prosport, octombrie 2026: Țiriac Trophy, peste 550 de copii
https://www.eliteprospects.com/player/1003615/matei-eric-freciu
EliteProspects: Radu Stănescu
EliteProspects: Cristian Achim
Europa Liberă, 2022: patinoarele din România
Ziarul Financiar, octombrie 2026: Mondialul de la Târgu Mureș
HG 40/2023: patinoarul din Sfântu Gheorghe
OCDE și OMS, 2023: Step Up! Tackling the Burden of Insufficient Physical Activity in Europe
Eurostat: cheltuielile publice pe funcții
Eurostat: cauzele deceselor
Agerpres, 4 martie 2026: excesul ponderal la copii, studiul INSP