România ar putea primi mai puțini bani europeni în perioada 2028-2034, după ce președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene a propus reducerea bugetului comunitar cu 141 de miliarde de euro. Europarlamentarul Victor Negrescu avertizează că diminuarea finanțărilor ar putea afecta investițiile în infrastructură, agricultură, educație și sănătate.
Noua propunere de buget european prevede un buget total de aproximativ 1.622 de miliarde de euro, calculat la prețurile din 2025. Suma este cu aproximativ 8% mai mică decât cea prevăzută în proiectul inițial al Comisiei Europene.
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, susține că modificările ar putea avea consecințe importante pentru România, în condițiile în care numeroase investiții publice depind de finanțarea europeană.
„Șase din zece investiții publice din România s-au făcut cu bani europeni de la integrare până în prezent”, a transmis europarlamentarul, subliniind că protejarea fondurilor destinate țării noastre trebuie să fie o prioritate în negocierile europene.
Fermierii români ar putea fi afectați de reducerea fondurilor europene
Una dintre principalele îngrijorări vizează finanțarea agriculturii. Potrivit lui Victor Negrescu, propunerea irlandeză reduce pragul minim avut în vedere pentru sprijinul mediu pe hectar de la 130 la 90 de euro.
Europarlamentarul avertizează că o asemenea schimbare ar putea accentua diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor din statele membre ale Uniunii Europene.
Acesta susține că România trebuie să negocieze condiții echitabile pentru agricultori și să solicite un buget distinct, protejat, pentru dezvoltarea rurală, în locul integrării finanțărilor într-un fond comun cu alte priorități.
Mai puțini bani pentru educație, sănătate și digitalizare
Reduceri sunt prevăzute și pentru alte domenii importante. Potrivit datelor prezentate de Victor Negrescu, bugetul programului Erasmus+ ar urma să fie cu 1,66 miliarde de euro mai mic decât în propunerea inițială a Comisiei Europene și cu peste 8 miliarde de euro sub nivelul solicitat de Parlamentul European.
În domeniul sănătății, finanțarea comună pentru sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie ar urma să scadă cu aproape 3 miliarde de euro. De asemenea, propunerea nu include o alocare distinctă și protejată pentru un program dedicat sănătății, precum EU4Health.
Fondurile destinate digitalizării și inteligenței artificiale ar putea fi reduse cu peste 7 miliarde de euro, echivalentul unei scăderi de 13% față de proiectul Comisiei Europene.
Negrescu a atras atenția și asupra diminuării finanțărilor pentru protecția civilă și urgențele sanitare, precum și pentru solidaritatea în cazul dezastrelor.
România ar putea primi mai puțini bani pentru dezvoltare
Un alt risc semnalat de europarlamentar privește mecanismul de protejare a alocărilor naționale. Potrivit acestuia, garanția de 80% inclusă în propunere nu asigură menținerea integrală a sumelor de care beneficiază în prezent statele membre.
În plus, finanțările pentru agricultură, dezvoltare rurală și coeziune ar urma să fie integrate în planuri comune, legate de îndeplinirea unor obiective și condiții specifice. Acest model ar putea semăna cu mecanismul utilizat în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Victor Negrescu avertizează că termenele de utilizare a banilor ar putea pune presiune
suplimentară asupra proiectelor mari de infrastructură.
Victor Negrescu cere un guvern stabil pentru negocierile europene
În opinia europarlamentarului, România are nevoie de un Guvern cu puteri depline și de o majoritate parlamentară stabilă pentru a-și apăra interesele în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene.
Negrescu consideră că instabilitatea politică ar putea îngreuna stabilirea priorităților naționale și construirea alianțelor necesare pentru protejarea finanțărilor.
Acesta a anunțat că va continua să susțină menținerea fondurilor pentru agricultură și coeziune, precum și creșterea investițiilor în educație, sănătate și competitivitate.
Liderii europeni urmează să discute propunerea de buget în cadrul reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie, la Bruxelles. Negocierile vor stabili forma viitorului cadru financiar multianual pentru perioada 2028-2034.
Deocamdată, reducerea bugetului este o propunere aflată în negociere, nu o decizie definitivă. Sumele care vor reveni României vor depinde de forma finală a bugetului european și de rezultatul discuțiilor dintre statele membre și instituțiile UE.