
„S-ar putea să devenim martorii unui faliment național”, a spus luni Sorin Grindeanu, după ședința conducerii PSD, despre posibilitatea unor alegeri anticipate. Liderul PSD crede că investitorii și piețele financiare ar reacționa instant și și-ar retrage banii din România. Avertismentul vine într-o săptămână în care premierul desemnat Luca Niculescu își caută cele 233 de voturi din Parlament, iar președintele are deja mâna liberă să dizolve Parlamentul. Nicușor Dan a spus că sunt îndeplinite condițiile din articolul 89 al Constituției: două guverne respinse și 60 de zile trecute de la prima cerere de învestitură.
Grindeanu a mai spus, în conferința de presă de după ședință, că după „trei-patru luni de bătălii politice” până la vot „întreaga economie ar risca să devină o ruină” și că „va fi foarte greu să găsești de unde să împrumuți, chiar la dobânzi mari, dacă n-ai un guvern stabil”. În același timp, PSD „este pregătit de alegeri anticipate”, chiar dacă nu le dorește.
Cât de aproape e, de fapt, România de faliment? Cifrele spun altceva: țara e departe de incapacitatea de plată, dar foarte aproape de o retrogradare.
Ce înseamnă, concret, falimentul unui stat
Un stat nu dă faliment ca o firmă. Nu există lichidator și nu se vând clădirile ministerelor. Agențiile de rating consideră că o țară e în incapacitate de plată atunci când nu își plătește o rată sau o dobândă la timp, ori când își obligă creditorii să accepte condiții mai proaste, cum s-a întâmplat în Grecia în 2012, când investitorii privați au pierdut peste jumătate din valoarea obligațiunilor.
Între situația de azi și un asemenea moment există câteva trepte. Prima e scumpirea împrumuturilor. A doua, pierderea ratingului de țară recomandată pentru investiții, adică trecerea în categoria „junk”. Abia după aceea vine riscul ca statul să nu mai găsească bani. România e pe prima treaptă și la marginea celei de-a doua.
Datoria României, comparată cu a țărilor care au trecut prin crize politice
Exemplele din Uniunea Europeană arată că un blocaj politic, chiar lung, nu duce singur la faliment. Belgia a avut în 2010-2011 un record de 541 de zile fără guvern cu puteri depline, cu o datorie de peste 100% din PIB. A fost retrogradată de toate cele trei agenții, dar a rămas în zona AA. Bulgaria a organizat șapte rânduri de alegeri parlamentare între 2021 și 2024, iar la final a primit un rating mai bun și a intrat în zona euro. Singurele state membre care au ajuns în incapacitate de plată, Grecia și Cipru, aveau deficite de două cifre și, în cazul Greciei, o datorie de peste 170% din PIB.
| Țara, anul crizei | Datorie publică (% din PIB) | Deficit (% din PIB) | Dobândă medie la 10 ani | Rating S&P atunci | Ce s-a întâmplat |
|---|---|---|---|---|---|
| Belgia, 2011 | 102,8 | 4,4 | 4,2% | AA | 541 de zile fără guvern; retrogradări la toate cele trei agenții, rămasă în zona AA |
| Italia, 2018 | 134,2 | 2,2 | 2,6% | BBB | guvern format greu; fără incapacitate de plată |
| Italia, 2022 | 138,4 | 8,1 | 3,2% | BBB | anticipate după demisia lui Draghi |
| Spania, 2016 | 102,0 | 4,2 | 1,4% | BBB+ | două rânduri de alegeri, zece luni de blocaj |
| Olanda, 2021 | 50,5 | 2,3 | -0,3% | AAA | 299 de zile pentru formarea guvernului |
| Bulgaria, 2022 | 22,5 | 2,9 | 1,5% | BBB | șapte alegeri în 2021-2024; în zona euro din 2026 |
| Grecia, 2011 | 175,1 | 10,5 | 15,8% | CC | restructurarea datoriei în 2012 |
| Cipru, 2012 | 84,4 | 15,2 | 7,0% | CCC+ | criză bancară; restructurarea datoriei în 2013 |
| România, 2025 | 59,3 | 7,9 | 7,0% | BBB- | criză de guvern din mai 2026 |
Datorie și deficit: Eurostat, notificarea din aprilie 2026 (metodologia UE). Dobânda: media anuală a randamentului titlurilor de stat pe 10 ani, Eurostat. Ratingul: Standard & Poor's, în anul respectiv sau la sfârșitul lui. Datoria României a ajuns la 61,4% din PIB în mai 2026, potrivit Ministerului Finanțelor.
Pe hârtie, România stă bine la datorie: 59,3% din PIB la finalul lui 2025, sub Belgia, Italia sau Spania din perioadele lor de criză. Diferența e în celelalte coloane. Deficitul de 7,9% din PIB a fost anul trecut cel mai mare din Uniunea Europeană. Randamentul mediu al titlurilor românești pe 10 ani a fost în 2025 de 7%, cu aproape trei puncte procentuale peste Belgia în plin blocaj și de peste două ori cât Italia în 2018. Și, spre deosebire de toate țările din zona euro din tabel, peste jumătate din datoria României e în valută: 55% la finalul primului trimestru din 2026, potrivit Eurostat. Când leul se depreciază, datoria crește automat, măsurată în lei.
Bulgaria, exemplul cel mai des invocat, nu e însă o comparație potrivită. Avea o datorie de aproape trei ori mai mică decât a României, un deficit de sub 3% și o monedă legată fix de euro.
Ce arată piețele acum
Investitorii nu așteaptă alegerile ca să reacționeze. Leul a atins pe 6 octombrie minimul istoric de 5,3527 lei pentru un euro, iar luni cursul BNR era de 5,3373. Randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a urcat la sfârșitul lui septembrie aproape de 7,8%, cel mai ridicat nivel din ultimul an, iar statul s-a împrumutat pe 8 octombrie la 7,18%. Rezervele valutare ale BNR erau de 60,06 miliarde de euro la sfârșitul lui septembrie, cu 4,8 miliarde mai puțin decât cu o lună înainte. Potrivit BNR, scăderea vine din modificarea rezervelor minime în valută ale băncilor și din plăți de circa 2,7 miliarde de euro la datoria publică în valută.
Toate cele trei mari agenții țin România pe ultima treaptă recomandată pentru investiții, cu perspectivă negativă. S&P a confirmat ratingul BBB- pe 2 octombrie, dar a avertizat că un blocaj prelungit, care ar întârzia reducerea deficitului în 2027 și 2028, poate duce la retrogradare. Moody's și Fitch au următoarele evaluări la începutul lui 2027.
Un test real a existat deja. În mai 2025, între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, leul a trecut pentru prima dată de 5 lei pentru un euro, randamentele la 10 ani au urcat peste 8%, iar rezervele BNR au scăzut într-o singură lună cu 6,75 miliarde de euro. Statul și-a plătit toate datoriile, iar piețele s-au liniștit după vot.
Unde e riscul real
Pentru economiști, problema anticipatelor nu e ziua votului, ci lunile fără un guvern care poate decide. Un guvern interimar nu poate da ordonanțe și nu poate iniția legi, deci nici rectificarea bugetară, nici bugetul pe 2027 nu pot fi făcute așa cum cer agențiile de rating. Dacă bugetul nu e adoptat până la sfârșitul anului, statul cheltuiește lunar cel mult o douăsprezecime din bugetul anului trecut. Salariile, pensiile și datoria se plătesc, dar planul de reducere a deficitului rămâne pe hârtie.
„Ne jucăm cu focul”, spunea în septembrie Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, despre alunecarea spre anticipate, pe care le-a numit ulterior „un dezastru din punct de vedere economic”. Nici el, nici BNR nu au vorbit însă despre faliment. Riscul invocat este retrogradarea la „junk”, care ar scumpi creditele pentru stat, pentru firme și pentru populație și ar obliga o parte dintre fondurile de investiții să vândă obligațiunile românești. Guvernatorul Mugur Isărescu a rezumat situația astfel: „credibilitatea se dobândește greu și se pierde ușor”.
Finanțarea pe 2026 nu e o urgență: până la 10 septembrie, statul își acoperise 65% din necesarul net de finanțare de 265 de miliarde de lei, iar singura scadență mare de euroobligațiuni rămasă anul acesta este de 940 de milioane de euro, pe 8 decembrie. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, le-a spus însă investitorilor, potrivit Bloomberg, că nu vor mai fi emise euroobligațiuni până la formarea unui guvern. Presiunea reală vine în 2027. Nevoia brută de finanțare a statului depășește 10% din PIB, nivel pe care oficialii BNR îl plasează „dincolo de zona optimă pentru indicatorii de risc”.
Chiar și într-un scenariu extrem, România nu ar fi singură. Ca stat membru din afara zonei euro, poate cere sprijin pentru balanța de plăți de la Comisia Europeană, cum a făcut în 2009, când a primit de la Uniunea Europeană, FMI, Banca Mondială și alte instituții financiare internaționale un pachet de circa 20 de miliarde de euro. Ajutorul vine însă cu condiții dure: ultima dată, ele au însemnat tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor, în 2010.
Argumentul care se schimbă după poziție
Argumentul cu investitorii nu e nou și nu aparține unei singure tabere. Președintele Nicușor Dan a respins pe 30 septembrie ideea de anticipate, spunând că mesajul investitorilor care împrumută România este „nu alegeri anticipate” și că o țară care trăiește din împrumuturi „nu poate să se joace cu fluxurile financiare care îi mențin activitatea curentă”. În august 2025, Ilie Bolojan avertiza, într-un interviu pentru Bloomberg, că fără măsuri de austeritate riscul de incapacitate de plată e ridicat, iar surse din conducerea PSD îi reproșau atunci că vorbește „de parcă e sfârșitul lumii”. Un an mai târziu, rolurile s-au inversat. În septembrie 2026, după căderea Guvernului Bolojan printr-o moțiune depusă de PSD, AUR și PACE, Grindeanu spunea că interimatul „aruncă România nu doar în faliment economic, ci într-un faliment social”. Între timp, după respingerea Guvernului Mureșan, USR a cerut alegeri anticipate, iar PNL s-a declarat pregătit pentru ele, deși anul trecut liberalii invocau ei înșiși reacția piețelor.
Pentru piețe, cine a creat blocajul contează mai puțin decât cât durează. Următoarele repere sunt depunerea listei de miniștri a lui Luca Niculescu, anunțată pentru joi, votul de învestitură, rambursarea din 8 decembrie, bugetul pe 2027 și următoarele evaluări Fitch și Moody's, așteptate la începutul lui 2027. O țară fără guvern își poate plăti datoriile câteva luni. Problema e cât o costă fiecare lună în plus.
Ce înseamnă pentru banii tăi
- Creditele în lei: un stat care se împrumută scump ține sus și costul creditelor. O retrogradare ar întârzia scăderea dobânzilor, inclusiv a indicilor ROBOR și IRCC.
- Cursul: cine are rate în euro și venituri în lei e cel mai expus la un leu mai slab.
- Economiile: titlurile de stat au oferit în octombrie dobânzi neimpozabile de 6,5-7,5% pe an la Tezaur și de până la 7,75% la Fidelis, în emisiunea încheiată pe 9 octombrie, tocmai pentru că statul se împrumută scump. Vezi dobânzile actuale.
