O nouă propunere legislativă a Comisiei Europene riscă să schimbe radical piața jocurilor video. Monedele virtuale ar putea fi dezactivate implicit pentru minori iar anumite mecanisme de achiziție din jocuri ar putea fi eliminate.
Industria avertizează că regulile sunt neclare, că părinții ar putea pierde controlul asupra deciziilor privind cheltuielile copiilor și că dezvoltatorii riscă amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală. România are mize importante: 234 de studiouri, aproximativ 6.000 de profesioniști și o cifră de afaceri de 341 de milioane de euro.
O nouă lege europeană pune industria jocurilor video în alertă
Comisia Europeană a prezentat propunerea de Lege privind echitatea digitală, un pachet legislativ amplu care urmărește să consolideze protecția consumatorilor în mediul online. Inițiativa, prezentată de comisarul european pentru justiție și protecția consumatorilor, Michael McGrath, vizează mai multe practici digitale considerate problematice: abonamente greu de anulat, prețuri înșelătoare, practici ale influencerilor și mecanisme de design care îi determină pe utilizatori să petreacă mai mult timp pe platformele online. Însă una dintre cele mai importante componente ale proiectului privește industria jocurilor video, unde noile reguli ar putea avea consecințe semnificative atât pentru jucători, cât și pentru companiile care dezvoltă aceste produse. Concret, propunerea prevede dezactivarea implicită a monedelor virtuale pentru minori, interzicerea recompenselor aleatorii contra cost, cunoscute drept loot boxes, pentru copii și restricții asupra mecanismelor de tip „pay-to-win” și „pay-to-progress”, care permit utilizatorilor să plătească pentru avantaje sau pentru a avansa mai repede în joc. Încălcarea regulilor ar putea atrage sancțiuni de până la 6% din cifra de afaceri globală a companiei. Textul urmează să fie analizat și negociat de Parlamentul European și de statele membre, în cadrul Consiliului Uniunii Europene.
De ce se opune industria jocurilor video
Federația Europeană a Dezvoltatorilor de Jocuri (EGDF) și Video Games Europe (VGE), organizații care reprezintă studiourile de dezvoltare, publisherii și producătorii de console, cer revizuirea urgentă a propunerii. Într-o declarație comună, cele două organizații califică forma actuală a proiectului drept „inaplicabilă, nejustificată și disproporționată”. Industria nu contestă necesitatea protejării consumatorilor și, în special, a minorilor. Reprezentanții săi susțin însă că noile reguli riscă să afecteze mecanisme de protecție deja existente și să creeze incertitudine juridică pentru dezvoltatori. Potrivit organizațiilor, efectul ar putea fi paradoxal: în locul unei protecții mai bune, jucătorii europeni s-ar putea trezi cu mai puține jocuri disponibile și cu opțiuni limitate. Printre principalele probleme semnalate se numără:
1. Reguli neclare și amenzi care pot ajunge la 6% din cifra de afaceri globală
Una dintre cele mai mari probleme este că regulile nu explică suficient de clar ce înseamnă jocurile în care jucătorii pot plăti pentru a obține avantaje sau pentru a avansa mai repede („pay-to-win” și „pay-to-progress”-n.r.). Industria consideră că acestea nu sunt suficient de clare și că ar putea fi interpretate astfel încât să includă aproape orice achiziție realizată într-un joc. În aceste condiții, dezvoltatorii nu ar avea certitudinea că produsele lor respectă legislația, iar riscul unor sancțiuni foarte mari ar putea descuraja investițiile și lansarea unor noi jocuri.
2. Părinții ar putea pierde dreptul de a decide
O altă problemă semnalată de industrie este restrângerea posibilității minorilor de a face achiziții în jocuri, inclusiv atunci când părinții și-au dat acordul. Organizațiile atrag atenția că o asemenea abordare ar limita rolul părinților în luarea deciziilor privind cheltuielile copiilor și ar ignora principiul autonomiei progresive a minorilor, recunoscut de Carta drepturilor fundamentale a UE și de Convenția ONU privind drepturile copilului.
3. Jocurile recomandate copiilor de 12 ani ar putea fi tratate ca produse destinate exclusiv minorilor
Industria contestă și modul în care propunerea interpretează clasificările PEGI. Un joc cu clasificare PEGI 12 nu este neapărat un joc creat special pentru copii, ci unul considerat potrivit utilizatorilor care au împlinit această vârstă. Potrivit reprezentanților industriei, tratarea tuturor jocurilor cu clasificare sub 18 ani drept produse destinate copiilor ar putea determina dezvoltatorii să restricționeze complet accesul minorilor, pentru a evita riscurile juridice.
4. Monedele virtuale ar putea complica experiența de joc
Propunerea Comisiei tratează utilizarea monedelor virtuale, precum pietrele prețioase sau monedele disponibile în jocuri, ca tranzacții individuale. Industria avertizează că această abordare ar putea genera obligații administrative suplimentare, interpretări diferite ale legislației de la o țară la alta și incertitudine pentru companiile care operează pe piața europeană.
În anumite situații, susțin reprezentanții sectorului, unele jocuri ar putea deveni dificil sau chiar imposibil de comercializat în Uniunea Europeană.
PEGI și controlul parental, măsuri pe care industria spune că UE le ignoră
Un alt argument al organizațiilor europene privește sistemul de autoreglementare construit în ultimii peste 20 de ani. Industria amintește că a contribuit la dezvoltarea sistemului PEGI, utilizat în prezent în 40 de țări, care informează părinții și jucătorii despre vârsta recomandată și conținutul jocurilor. În plus, platformele de gaming, consolele, calculatoarele și telefoanele mobile oferă instrumente de control parental prin care pot fi limitate timpul petrecut în jocuri, cheltuielile și interacțiunile online. Totodată, în acest an, PEGI și sistemul german de clasificare USK și-au extins criteriile de evaluare pentru a include și achizițiile din jocuri, respectiv mecanismele de tip loot box. Organizațiile consideră că aceste instrumente ar trebui consolidate și valorificate, nu înlocuite prin reguli generale care riscă să afecteze întregul sector.

România, printre țările europene cu o industrie de sute de milioane de euro
Miza noii legislații este importantă și pentru România, unde dezvoltarea jocurilor video a devenit un sector relevant al economiei creative și digitale. Potrivit celui mai recent raport al Asociației Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA), în 2025, ecosistemul local a reunit 234 de studiouri și aproximativ 6.000 de profesioniști. Cifra de afaceri a industriei a ajuns la aproximativ 341 de milioane de euro, iar studiourile românești au lansat un număr record de 63 de jocuri.
La nivel european, sectorul numără aproximativ 8.700 de companii, majoritatea fiind studiouri de dimensiuni mici. Tocmai aceste companii ar putea resimți cel mai puternic efectele noilor reglementări, deoarece nu dispun întotdeauna de resursele juridice și financiare necesare pentru a gestiona cerințe legislative complexe. „Studiourile din România au construit, în doar câțiva ani, o industrie de peste 340 de milioane de euro, cu jocuri jucate în toată lumea. Cele mai multe sunt companii mici, care nu își permit echipe de juriști ca să ghicească ce înseamnă o definiție neclară, atunci când riscul este o amendă de până la 6% din cifra de afaceri globală. Susținem protecția copiilor – industria a creat PEGI și controlul parental tocmai pentru asta. Dar o lege care nu poate fi aplicată nu protejează pe nimeni: doar îi lasă pe jucători cu mai puține jocuri și împinge investițiile în afara Europei”, a declarat Andreea Per, director executiv al RGDA.
Ce solicită industria de la instituțiile europene
Reprezentanții sectorului avertizează că o reglementare excesivă ar putea pune studiourile europene într-o poziție dezavantajoasă în raport cu dezvoltatorii din afara Uniunii Europene, care nu se confruntă cu aceleași obligații. În opinia industriei, protecția consumatorilor trebuie să fie compatibilă cu dezvoltarea economică și cu menținerea competitivității companiilor europene.
Propunerea Digital Fairness Act intră acum în procedura legislativă, iar Parlamentul European și Consiliul UE urmează să analizeze și să negocieze forma finală a actului normativ. Procesul poate dura mai mulți ani. EGDF și Video Games Europe solicită reevaluarea urgentă a textului, astfel încât viitoarele reguli să fie clare, proporționale și aplicabile.
Pentru România, RGDA cere implicarea reprezentanților statului în negocierile europene
„Siguranța jucătorilor și succesul industriei nu sunt obiective opuse. Le cerem europarlamentarilor români și Guvernului României să folosească negocierile care încep acum pentru reguli clare și aplicabile, care să-i protejeze cu adevărat pe copii fără să sufoce studiourile care creează jocuri în România”, a adăugat Andreea Per.