România are nevoie de bani, dar nu de la Fondul Monetar Internațional (FMI), a declarat luni guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu. Acesta a explicat că intervenția Fondului este justificată în special în cazul unei crize valutare și al unor rezerve insuficiente, situație în care, potrivit guvernatorului, România nu se află în prezent. Principalele surse de finanțare de care are nevoie țara sunt investițiile străine, fondurile europene și împrumuturile de pe piețele de capital.
FMI intervine în cazul unei crize valutare
Întrebat dacă România riscă să ajungă la un acord de împrumut cu FMI, Mugur Isărescu a afirmat că un asemenea risc există în orice moment, dar a respins ideea că țara s-ar afla acum într-o situație care să impună un acord cu Fondul.
Guvernatorul BNR a explicat că FMI intervine atunci când o țară se confruntă cu o criză valutară și nu dispune de rezerve suficiente. În acest caz, mecanismul presupune un schimb de valute: statul pune la dispoziție lei în contul său de la Fond, iar FMI furnizează valută pentru consolidarea rezervei internaționale.
„Fondul vine când avem o criză valutară şi nu avem rezerve. Nu e cazul României. Ţara are nevoie de bani, dar nu de bani de la FMI, că acolo e vorba numai de un schimb de valute”, a declarat Isărescu.
De unde ar trebui să vină banii pentru România
În opinia guvernatorului BNR, România are nevoie de finanțare pentru economie și pentru susținerea echilibrelor bugetare, însă sursele potrivite sunt investițiile străine, fondurile europene și împrumuturile contractate de pe piețele de capital.
Isărescu a indicat că fondurile europene trebuie atrase într-o măsură mai mare, în timp ce accesul la finanțarea internațională depinde de menținerea credibilității țării.
El a atras atenția că aici se află și riscul major: o deteriorare semnificativă a credibilității României pe plan internațional ar putea face necesar un acord cu FMI, care să contribuie la restabilirea încrederii investitorilor.
„În situaţia actuală avem acord cu Uniunea Europeană. Avem ţinte de deficit. Trebuie să le îndeplinim şi atunci şi rating-ul şi credibilitatea ţării pot fi menţinute fără acord cu Fondul”, a explicat guvernatorul.
Relațiile cu FMI continuă, dar nu presupun un acord de împrumut
Mugur Isărescu a mai precizat că reprezentanții Fondului Monetar Internațional sunt în contact permanent cu autoritățile române, iar vizitele și schimburile de informații nu trebuie interpretate drept pregătiri pentru un acord de tip stand-by.
Potrivit guvernatorului, BNR menține legături constante cu FMI, discută cu reprezentanții instituției și face schimb de informații și opinii. O nouă vizită a experților Fondului ar putea avea loc în primăvară, după cea desfășurată în prima parte a anului.
„Fondul să ştiţi că nu vine aşa... E chiar prezent aproape săptămânal la noi, că ţinem legătura cu ei, Banca Naţională are legături permanente cu FMI, schimbăm informaţii, opinii”, a afirmat Isărescu.
Guvernatorul a subliniat însă că această cooperare nu înseamnă că România negociază un acord stand-by. În actualele condiții, a insistat el, țara nu are nevoie de tipul de finanțare oferit de FMI.