Aproape 15% dintre români ar avea deja criptomonede, potrivit unei estimări a ASF. Aproape toți își primesc însă salariul și își plătesc rata și impozitele în lei. În discuția despre banii viitorului a intrat, în ultimul an, și Elon Musk.
Pe 14 octombrie 2025, Musk a răspuns pe X unei postări despre cursa pentru inteligența artificială și scumpirea aurului și a bitcoinului. Răspunsul lui a fost preluat de presa financiară internațională: „Adevărat. De aceea Bitcoin se bazează pe energie: poți emite monedă fiat falsă, și fiecare guvern din istorie a făcut asta, dar este imposibil să falsifici energia.”
Pe 19 noiembrie 2025, la Forumul de Investiții SUA-Arabia Saudită de la Washington, a spus că, dacă AI și robotica vor continua să progreseze, „banii nu vor mai fi relevanți la un moment dat în viitor”. Vor rămâne doar limite fizice: energia, electricitatea, materialele. Pe 30 noiembrie, în podcastul lui Nikhil Kamath, a spus că „energia este adevărata monedă”. Banii, în viziunea lui, sunt doar un sistem prin care societatea decide cine ce muncă face. Când roboții fac munca, sistemul nu mai are ce aloca.
Musk nu descrie deci o lume în care plătim cu energie sau în care bitcoinul ia locul leului. Ideea lui pornește de la abundența produsă de mașini. Pentru cine trăiește din lei, întrebarea practică e mai apropiată: ce înseamnă trecerea de la banii clasici la activele digitale?
Ce înseamnă, concret, trecerea la bani digitali
Banii clasici sunt deja, în cea mai mare parte, digitali. Salariul de pe card nu e un teanc de bancnote, ci o sumă în sistemul băncii. Diferența față de noile forme de bani ține de cine îi emite și cine răspunde pentru ei.
- Numerarul, adică bancnotele și monedele, e emis direct de BNR.
- Leii din cont sunt o datorie a băncii față de tine, pe care trebuie să ți-o plătească în numerar la cerere. Băncile sunt supravegheate de BNR, iar depozitele sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare până la echivalentul a 100.000 de euro de persoană, la fiecare bancă.
- Stablecoin-urile sunt jetoane emise de firme private, care promit că fiecare valorează un dolar sau un euro. Promisiunea valorează cât rezervele firmei.
- Bitcoinul nu are emitent și nici garant. La multe alte criptomonede există o firmă sau o fundație în spate, dar nici ea nu promite o valoare. Prețul depinde de cât sunt dispuși alții să plătească.
- Euro digital ar fi bani emiși direct de Banca Centrală Europeană, ca bancnotele, dar ținuți într-o aplicație.
Trecerea la activele digitale mută, așadar, încrederea: de la banca centrală și băncile supravegheate spre firme private sau spre o rețea fără conducător.
De ce are valoare leul
Multă vreme, marile monede au fost legate de aur. Ultima legătură importantă s-a rupt pe 15 august 1971, când Richard Nixon a suspendat convertibilitatea dolarului în aur pentru guvernele străine. Dolarul de azi, euro și leul sunt bani fiat, de la latinescul „fiat”, „să fie”: valoarea lor vine din lege, din politica băncii centrale și din încredere.
BNR are totuși rezerve: la 30 septembrie 2026, 60,06 miliarde de euro în valută și 103,6 tone de aur, potrivit băncii centrale. Nu poți însă schimba leii pe aur la BNR: rezervele servesc la stabilizarea cursului și la plățile externe ale țării.
Leul se sprijină pe altceva. Doar BNR poate emite bancnote și monede, iar acestea sunt singurul mijloc legal de plată în România. Statul îți cere și impozitele în lei. Legea îi interzice BNR să finanțeze direct statul, ca guvernul să nu-și acopere cheltuielile tipărind bani. Ținta BNR pentru inflație este de 2,5%, plus sau minus un punct procentual.
Inflația înseamnă creșterea generalizată a prețurilor. Potrivit INS, în septembrie 2026 prețurile de consum erau cu 6,6% mai mari decât cu un an înainte. Cu 1.000 de lei ținuți acasă de un an cumperi azi cam cât cumpărai atunci cu 940.
Bitcoin și argumentul energiei
În rețeaua Bitcoin, calculatoare specializate consumă electricitate ca să valideze tranzacțiile, proces numit minerit, și primesc la schimb monede noi și comisioane. Un studiu al Universității Cambridge din aprilie 2025 estima consumul la circa 138 TWh pe an, aproximativ 0,5% din electricitatea lumii.
Numărul total de bitcoini e plafonat la 21 de milioane prin codul rețelei, iar ritmul în care apar monede noi scade la fiecare patru ani, oricâtă energie s-ar consuma. Pentru susținători, costul energiei face rețeaua foarte greu de fraudat, iar plafonul o face imposibil de „tipărit” după voie.
„Bazat pe energie” nu înseamnă însă „garantat cu energie”. Un bitcoin nu se schimbă pe o cantitate fixă de kilowați, cum se schimba cândva dolarul pe aur. Când prețul crește, apar mai mulți mineri și consumul urcă; când scade, unii se opresc. Mai degrabă prețul trage după el consumul de energie, nu invers.
Doi experți ai BCE, Ulrich Bindseil și Jürgen Schaaf, scriau în februarie 2024 pe blogul băncii, într-un text care exprimă opinia lor, că valoarea justă a bitcoinului „este în continuare zero” și că, în afara darknetului, aproape nu e folosit la plăți. Pe 28 octombrie 2026, un bitcoin costa totuși în jur de 80.600 de dolari, potrivit CoinGecko. Prețul rămâne instabil: între recordul din 6 octombrie 2025, de circa 126.000 de dolari, și începutul lui decembrie, bitcoinul a pierdut peste 30%, iar azi e cu circa 36% sub acel nivel.
Stablecoin-urile, monedele digitale ale firmelor private
Stablecoin-urile, legate de obicei de dolar, sunt folosite mai ales pentru tranzacții cu criptomonede și transferuri între țări. Cel mai mare, USDT, emis de Tether, are în circulație aproape 182 de miliarde de dolari, din totalul de peste 300 de miliarde. Pe locul doi e USDC, emis de Circle.
În SUA, legea GENIUS, semnată în iulie 2025, devine aplicabilă pe 18 ianuarie 2027 și cere ca fiecare jeton să fie acoperit cu active sigure, precum numerar și titluri de stat pe termen scurt. În UE, regulamentul MiCA se aplică integral din decembrie 2024: un stablecoin legat de o singură monedă poate fi emis doar de o bancă sau de o instituție de monedă electronică autorizată. Circle figurează în registrul ESMA al emitenților autorizați. Tether nu apare.
Banca Reglementelor Internaționale concluziona în raportul anual din iunie 2025 că stablecoin-urile nu trec testele unor bani de încredere: nu sunt acceptate peste tot unu la unu, nu pot crește odată cu nevoile economiei și sunt expuse la fraudă și spălare de bani. Un studiu FMI din decembrie 2025 avertiza că, în țările cu inflație mare, oamenii ar putea abandona moneda națională pentru aceste jetoane în dolari.
Euro digital, varianta Europei
BCE pregătește euro digital, un numerar electronic emis direct de banca centrală, care ar completa bancnotele, nu le-ar înlocui. Calendarul prevede un pilot în 2027 și o posibilă primă emitere în 2029, dacă legislația europeană e adoptată în 2026. România nu e în zona euro, așa că euro digital nu va ajunge automat în telefonul tău.
Ce înseamnă pentru tine, acum
Pe termen scurt, aproape nimic nu se schimbă. Salariul vine în lei, rata rămâne în lei sau în euro, iar la ANAF nu poți plăti impozitele în bitcoin.
S-a schimbat însă impozitul pe criptomonede. Potrivit Legii 239/2025, câștigurile realizate din 2026 se impozitează cu 16%, față de 10% pentru cele din 2025. Impozitul se aplică doar pe câștig. Sunt scutite câștigurile sub 200 de lei pe tranzacție, dacă totalul anual nu trece de 600 de lei. Declarația unică se depune până pe 25 mai a anului următor.
Gabriel Avrămescu, prim-vicepreședinte al ASF, care a făcut estimarea de 15% pe 8 octombrie, citând studii ale instituțiilor de supraveghere, a semnalat și o problemă: „Suntem singura țară care nu are în prezent autoritate națională competentă în zona criptoactivelor.”
Autoritățile europene au avertizat în repetate rânduri că cine cumpără criptoactive își poate pierde toți banii. Riscurile principale:
- Volatilitatea. Scăderi de 30% în câteva săptămâni s-au văzut de mai multe ori, iar revenirea poate dura ani.
- Fraudele. Câștigurile „garantate”, „consilierii” de pe WhatsApp și reclamele cu vedete sunt semnale clasice de înșelătorie.
- Cheile pierdute. Cine pierde fraza de recuperare a unui portofel propriu nu are cui să ceară banii înapoi.
- Platforma. O firmă care nu apare în registrul ESMA al furnizorilor autorizați MiCA nu are voie să ofere servicii cripto în UE.
Lumea fără bani a lui Musk e la 20 de ani distanță
Musk vorbea de 10 până la 20 de ani până când munca ar deveni opțională, iar despre bani spunea că își vor pierde rostul „dacă privești suficient de departe”. Pe 17 aprilie 2026 a scris pe X că un „venit universal ridicat”, plătit prin cecuri de la guvernul federal, ar fi cea mai bună cale de a face față șomajului provocat de AI. În aceeași postare, Musk susținea că nu va apărea inflație, pentru că roboții vor produce bunuri mult mai repede decât crește cantitatea de bani.
Pentru economii, problema reală e mai veche decât bitcoinul. Cu o inflație de 6,6%, banii care nu aduc dobândă, sau aduc una mai mică, pierd din putere de cumpărare în fiecare lună. Dobânzile oferite acum de bănci sunt adunate în clasamentul money.ro al depozitelor.
Acest articol are scop informativ și nu reprezintă o recomandare de investiții.
