România a înregistrat un record absolut în producția de energie eoliană. Vineri seară, turbinele instalate în țară au livrat în rețea peste 3.000 MW, un prag care nu a mai fost atins până acum în istoria sistemului energetic național.
La momentul respectiv, energia produsă de vânt reprezenta aproximativ 42% din producția totală de electricitate. Performanța vine însă cu o observație importantă: în ciuda producției eoliene record, România continua să importe energie electrică.Vântul puternic din mai multe regiuni ale țării a împins producția eoliană la un nivel fără precedent. Vineri, 13 noiembrie 2026, la ora 18:13, turbinele eoliene din România produceau 3.038 MW, potrivit datelor prezentate de publicația e-nergia.ro. Este pentru prima dată când producția instantanee de energie eoliană depășește pragul de 3.000 MW. Practic, într-un singur moment, parcurile eoliene au livrat în rețeaua națională mai multă energie decât reușiseră vreodată până acum. Recordul anterior fusese stabilit pe 2 noiembrie 2026, când producția ajunsese la 2.966 MW. Noul maxim este cu 72 MW mai mare.
Aproape 91% din capacitatea eoliană instalată producea energie
Performanța este cu atât mai importantă cu cât România are o capacitate eoliană instalată de aproximativ 3.342 MW, conform datelor ANRE Raportată la această capacitate, producția de 3.038 MW înseamnă că aproximativ 91% din puterea instalată era utilizată în acel moment.
Este o situație rară, favorizată de condițiile foarte bune de vânt din mai multe zone ale țării. Totuși, procentul trebuie privit ca o estimare: există și instalații finalizate care nu au obținut încă licențele de funcționare, dar care pot livra energie în rețea în regim de testare. Cu alte cuvinte, aproape întreaga capacitate eoliană disponibilă a fost pusă la lucru în același timp.
Eolienele au fost principala sursă de energie încă de dimineață
Vântul nu a devenit important doar în momentul stabilirii recordului. Potrivit datelor analizate de Economica, energia eoliană s-a aflat pe primul loc în clasamentul surselor de producție electrică încă din primele ore ale zilei de vineri. La ora 18:13, cele 3.038 MW produși de turbine reprezentau aproximativ 42% din întreaga producție națională de electricitate. Ponderea ridicată a fost favorizată și de particularitățile intervalului orar. La acea oră, panourile fotovoltaice nu mai contribuiau la producție, iar una dintre unitățile nucleare de la Cernavodă era indisponibilă.
Cu toate acestea, România importa energie electrică, semn că producția ridicată dintr-o singură sursă nu este suficientă, de una singură, pentru a acoperi toate necesitățile sistemului.
Vântul poate deveni un avantaj major, dar nu rezolvă singur problema energiei
Episodul de vineri arată cât de importantă a devenit energia regenerabilă pentru sistemul energetic românesc. În zilele cu vânt puternic, turbinele pot acoperi o parte considerabilă din producția națională și pot reduce presiunea asupra centralelor convenționale. Există însă și o limitare importantă: producția eoliană depinde de condițiile meteorologice. Dacă intensitatea vântului scade, cantitatea de electricitate livrată în rețea poate coborî rapid. Din acest motiv, dezvoltarea parcurilor eoliene trebuie însoțită de investiții în capacități de stocare, infrastructură de transport și surse de producție care pot funcționa indiferent de vreme. Datele Transelectrica arată că România dispune de un mix energetic diversificat, dar echilibrarea producției și a consumului rămâne esențială, mai ales în intervalele de seară, când energia solară nu mai este disponibilă.

Regenerabilele câștigă teren în sistemul energetic românesc
Tendința de creștere a producției din surse regenerabile este vizibilă și în bilanțul energetic al României. Potrivit datelor Transelectrica publicate pentru primele nouă luni din 2026, producția internă netă a crescut cu 1% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce consumul intern net a scăzut cu 3%. În același interval, producția din surse regenerabile – eolian, solar și biomasă – a crescut cu 31%, contribuind la compensarea reducerii producției termoelectrice și nucleare.