money.ro
🔔 Alerte
TechCătălina Mareș

Românii folosesc inteligența artificială mai mult acasă decât la serviciu. De ce nu profită companiile de acest avantaj?

Publicat la 14.10.2026, 11:15:12

Distribuie:WhatsAppFacebookX
Românii folosesc inteligența artificială mai mult acasă decât la serviciu. De ce nu profită companiile de acest avantaj?
DiscoverGoogle NewsSursă preferată

Angajații din România au adoptat rapid inteligența artificială, dar entuziasmul lor nu se regăsește în aceeași măsură la locul de muncă. Deși 85% folosesc AI în scopuri personale, numai 58% au utilizat-o profesional în ultimul an. Principalul obstacol nu este lipsa competențelor, ci faptul că angajații nu găsesc suficiente ocazii să folosească tehnologia în activitatea lor, conform unui studiu PwC. În plus, companiile par să recompenseze mai degrabă respectarea regulilor și evitarea greșelilor decât inițiativa și experimentarea.

Aproape 30 de puncte procentuale între utilizarea personală și cea profesională

Utilizarea inteligenței artificiale la serviciu a crescut semnificativ în România: 58% dintre angajați spun că au folosit-o în ultimele 12 luni, față de 42% în urmă cu un an. Ritmul de creștere este mai rapid decât media globală.

În viața personală, însă, adopția este mult mai extinsă. 85% dintre angajații români folosesc AI în afara serviciului, față de o medie globală de 64%. Diferența de 27 de puncte procentuale arată că interesul pentru tehnologie există, dar nu este valorificat pe deplin de angajatori.

Cu alte cuvinte, angajații au început deja să descopere ce pot face cu inteligența artificială. La serviciu, nu găsesc întotdeauna sarcini, procese sau condiții în care să o folosească.

Regulile și teama de greșeli, înaintea inovației

Întrebați ce îi împiedică să utilizeze mai mult AI la serviciu, 25% dintre respondenții din România spun că nu văd suficiente oportunități de folosire în propriul rol. Pe locul al doilea se află preocupările privind acuratețea și calitatea rezultatelor, menționate de 21%.

Lipsa competențelor este invocată de numai 11% dintre angajați. Același procent indică lipsa pregătirii sau a competențelor drept o limitare a productivității, comparativ cu 16% în toată lumea.

Mai relevantă este cultura organizațională descrisă de răspunsuri. 36% dintre angajați spun că la locul lor de muncă sunt recompensate în special respectarea proceselor și a regulilor, iar 35% indică evitarea greșelilor. În schimb, numai 9% afirmă că utilizarea eficientă a inteligenței artificiale și inovarea sunt recompensate în practică.

Această diferență poate explica de ce tehnologia avansează mai repede decât modul în care este integrată în activitatea companiilor. Dacă angajații sunt încurajați să nu greșească, dar nu și să experimenteze, utilizarea AI riscă să rămână la nivel individual, fără să schimbe semnificativ procesele de lucru.

Românii sunt cei mai deschiși la schimbare din regiune

Disponibilitatea angajaților de a se adapta la noi moduri de lucru este ridicată. 63% dintre respondenții din România spun că sunt pregătiți pentru schimbare, față de 52% la scară internațională.

Procentul este superior celui din Polonia, unde ajunge la 50%, Cehia, cu 46%, și Ungaria, cu 41%. În plus, 69% dintre angajații români au încredere că pot învăța competențe noi.

Există însă și un obstacol: accesul la resurse de învățare a scăzut de la 64% anul trecut la 55%. În același timp, patru din zece angajați spun că volumul de muncă a crescut semnificativ.

Disponibilitatea de a învăța există, dar nu este susținută întotdeauna de timpul și resursele necesare. Iar într-un mediu în care sarcinile se înmulțesc, adoptarea unor instrumente noi poate deveni dificilă chiar și pentru angajații interesați de tehnologie.

AI este folosită încă sporadic la serviciu

Deși adopția a crescut, utilizarea zilnică rămâne sub media internațională. Doar 17% dintre angajații români folosesc inteligența artificială generativă în fiecare zi la serviciu, față de 22% la scară internațională.

Cel puțin săptămânal, tehnologia este folosită de 36% dintre respondenții din România, comparativ cu 41% la nivel mondial.

Nici agenții AI, instrumente capabile să execute anumite sarcini în mod autonom, nu au devenit o prezență obișnuită la locul de muncă. 58% dintre angajați spun că nu i-au folosit niciodată în activitatea profesională. Doar 11% îi utilizează săptămânal și 6% zilnic.

Datele sugerează că adoptarea generală a AI nu înseamnă automat integrarea ei în rutina profesională. Pentru multe organizații, următoarea provocare nu este doar să le ofere angajaților acces la instrumente, ci să identifice activitățile în care acestea pot aduce rezultate concrete și să stabilească reguli clare pentru utilizarea lor.

Cei care folosesc AI lucrează mai bine, dar riscă să plece

Angajații care utilizează deja inteligența artificială raportează beneficii vizibile. 66% spun că tehnologia le-a îmbunătățit calitatea muncii, iar 29% afirmă că îi ajută să rezolve sarcini complexe.

Există însă și un efect mai puțin evident: 46% dintre utilizatori spun că AI le-a mărit volumul total de muncă. Tehnologia poate îmbunătăți rezultatele, dar nu garantează automat reducerea efortului sau a numărului de sarcini.

În același timp, utilizatorii AI sunt mai motivați și mai încrezători în liderii lor, dar și mai dispuși să își schimbe angajatorul. 30% dintre aceștia spun că este foarte probabil să plece la o altă companie în următorul an, față de 18% în rândul tuturor respondenților.

Pentru angajatori, acesta este un semnal important. Angajații care experimentează cu tehnologia și îi înțeleg beneficiile pot deveni mai productivi, dar așteptările lor privind modul de lucru și oportunitățile profesionale pot crește în același timp.

Miza pentru companii: să transforme interesul în rezultate

Concluzia studiului este că problema României nu pare să fie lipsa interesului pentru inteligența artificială. Angajații o folosesc deja pe scară largă în viața personală, sunt deschiși la schimbare și au încredere că pot învăța competențe noi.

Provocarea este integrarea acestei disponibilități în activitatea profesională. Companiile trebuie să identifice utilizări concrete pentru fiecare rol, să ofere acces la instruire și să creeze un cadru în care experimentarea responsabilă este încurajată, nu descurajată de teama greșelilor.

Altfel, inteligența artificială riscă să rămână un instrument pe care angajații îl folosesc în timpul liber, în timp ce organizațiile pierd oportunități de creștere a productivității și de modernizare a muncii.

Articole înrudite

Cele mai citite

  1. 1Mama lui Marian Oprișan, pensionara cu venituri de 4 milioane de euro. Cum au ajuns banii, mașinile și proprietățile familiei pe numele acesteia
  2. 2Salonul Kulturhaus 01 își deschide porțile pe 21 noiembrie. Peste 400 de lucrări și un experiment despre accesul la artă
  3. 3Internetul se oprește, băncile se blochează? Adevărul din spatele „apocalipsei digitale” anunțate pentru 17 noiembrie
  4. 4Robert Negoiță vrea să transforme Parcul Pantelimon în Disneyland de București. Telegondolă, rollercoaster și grotă cu pirați, pe bani publici
  5. 5Trei aspecte de avut mai mult în vedere de „globaliștii români”

Newsletter zilnic money.ro

Știrile care contează și piețele, în fiecare dimineață, în 2 minute.

Urmărește pe DiscoverUrmărește pe Google NewsAdaugă ca sursă preferată