Serbia organizează alegeri parlamentare anticipate, în timp ce bulgarii își aleg președintele, într-o zi electorală importantă pentru sud-estul Europei. În Serbia, partidul asociat fostului președinte Aleksandar Vučić se confruntă cu o mișcare susținută de studenți, iar în Bulgaria scrutinul se desfășoară pe fondul tensiunilor regionale generate de războiul din Ucraina și al disputelor privind orientarea externă a țării.
Serbia: confruntarea dintre partidul lui Vučić și mișcarea studențească
Aproximativ 6,45 milioane de alegători sârbi sunt chemați să desemneze cei 250 de membri ai Parlamentului, în cadrul alegerilor anticipate organizate duminică, 25 octombrie. La scrutin participă 18 liste electorale, iar rezultatul este urmărit atent atât de opoziție, cât și de observatorii internaționali.
Principalul test electoral îl reprezintă confruntarea dintre Partidul Progresist Sârb (SNS), asociat cu Aleksandar Vučić, și lista susținută de mișcarea studențească, apărută în urma protestelor anticorupție care au zguduit țara în ultimii doi ani.
Nemulțumirea publică a crescut după prăbușirea, în noiembrie 2024, a unei copertine la gara din Novi Sad, incident soldat cu 16 morți, potrivit Agerpres. Tragedia a alimentat acuzațiile privind corupția, clientelismul și responsabilitatea autorităților.
Scrutinul este considerat un test al capacității partidului de guvernământ de a-și menține dominația politică. În paralel, observatorii internaționali urmăresc îndeaproape condițiile de desfășurare a alegerilor, pe fondul acuzațiilor anterioare privind nereguli electorale, presiuni asupra presei și violențe.
Rezultatul ar putea influența direcția politică a Serbiei, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, dar care păstrează relații apropiate cu Rusia și China.
Bulgaria: alegeri prezidențiale în umbra războiului din Ucraina
În Bulgaria, aproximativ 6,6 milioane de alegători sunt așteptați la urne pentru alegerea președintelui și vicepreședintelui, pentru un mandat de cinci ani. În cursă s-au înscris 27 de perechi de candidați, iar sondajele dinaintea votului îi indică drept favoriți pe președinta în exercițiu Iliana Iotova și pe fostul premier interimar Andrei Gyurov.
Competiția se desfășoară într-un context regional tensionat, după atacurile cu drone asupra unor nave comerciale din apropierea litoralului bulgăresc al Mării Negre. Incidentele au readus în prim-plan securitatea maritimă și riscul extinderii efectelor războiului din Ucraina asupra statelor din regiune.
Candidații au poziții diferite în privința conflictului. Iotova susține o abordare diplomatică și o poziție mai rezervată față de implicarea Bulgariei, în timp ce Gyurov promovează sprijinul pentru Ucraina și o orientare prooccidentală mai fermă.
Deși președinția bulgară are atribuții mai limitate decât cele ale guvernului, șeful statului poate influența dezbaterea politică, politica externă și securitatea națională. Dacă niciun candidat nu obține peste jumătate din voturile valabil exprimate, în condițiile de participare prevăzute de lege, turul al doilea va avea loc pe 1 noiembrie.
Un test pentru echilibrul politic din regiune
Cele două scrutine au mize diferite, dar se desfășoară într-un context comun: tensiuni geopolitice, nemulțumiri sociale și dezbateri privind relația cu Rusia și Occidentul.
În Serbia, rezultatul va arăta dacă partidul asociat lui Vučić își poate păstra controlul asupra Parlamentului în fața unei mișcări de contestare alimentate de protestele anticorupție. În Bulgaria, votul va indica preferințele alegătorilor într-o competiție în care securitatea regională și raportarea la războiul din Ucraina au devenit teme centrale.
Rezultatele vor fi importante nu doar pentru politica internă a celor două țări, ci și pentru relațiile lor cu Uniunea Europeană și pentru echilibrul politic din Balcani.