Divorțul nu este doar o problemă de familie. În spatele unei despărțiri se află o întreagă industrie și, la scară națională, efecte economice care se văd în piața locuințelor, consum, veniturile gospodăriilor, costurile pentru creșterea copiilor și cheltuielile sociale.
Unele țări au ajuns la rate ale divorțului de aproape 5 divorțuri la 1.000 de locuitori într-un singur an. Altele se află sub 1 la 1.000. România este mult mai jos în clasamentul mondial. În 2024, țara noastră a avut 1,1 divorțuri la 1.000 de locuitori, una dintre cele mai mici rate din Uniunea Europeană.
Rata divorțurilor nu arată ce procent dintre căsătorii se termină prin divorț. Indicatorul folosit în comparațiile internaționale este, de regulă, numărul de divorțuri înregistrate într-un an raportat la 1.000 de locuitori. Astfel, o rată de 3,7 înseamnă 3,7 divorțuri la 1.000 de locuitori, adică 0,37% din populație într-un an. World Population Review folosește această metodologie pentru clasamentul său internațional și precizează că datele provin din ONU și din surse naționale, iar anul disponibil poate diferi de la o țară la alta.
Top 20 mondial al ratelor divorțului. Liechtenstein, Belarus și Georgia, în frunte
Potrivit datelor centralizate de World Population Review, Liechtenstein avea cea mai mare rată din clasamentul analizat, cu 4,9 divorțuri la 1.000 de locuitori. Urmează Belarus și Georgia, ambele cu 3,7 la 1.000. Letonia avea 2,8, Andorra 2,7, iar Costa Rica 2,6. Printre țările cu economii importante se regăsesc Turcia, Suedia, Coreea de Sud, Germania și Polonia.
1. Liechtenstein – 4,9
2. Belarus – 3,7
3. Georgia – 3,7
4. Letonia – 2,8
5. Andorra – 2,7
6. Costa Rica – 2,6
7. Lituania – 2,5
8. Republica Dominicană – 2,4
9. Groenlanda – 2,4
10. Danemarca – 2,2
11. Finlanda – 2,1
12. Albania – 2,1
13. Mauritius – 2,1
14. Luxemburg – 2,1
15. Turcia – 2,0
16. Kazahstan – 2,0
17. Suedia – 2,0
18. Estonia – 1,9
19. Macao – 1,9
20. Coreea de Sud – 1,8
Valorile reprezintă divorțuri la 1.000 de locuitori, nu procente din totalul căsătoriilor.
România, printre țările cu cele mai puține divorțuri din UE
România apare pe locul 31. În 2025, rata divorțurilor a fost de 1,2 la 1.000 de locuitori, iar în 2024 a coborât la 1,1. Eurostat arată că cele mai mici rate din UE au fost în Malta, cu 0,9, Slovenia, cu 1,0, și România, cu 1,1 divorțuri la 1.000 de locuitori. La polul opus s-au aflat Letonia, cu 2,8, Lituania, cu 2,5, și Estonia, Finlanda și Suedia, cu câte 2,1. România este astfel mult mai aproape de coada clasamentului european decât de țările cu cele mai multe divorțuri.
În 2024, în România au fost înregistrate aproximativ 20.700 de divorțuri, față de peste 22.700 în 2023.
Divorțul are și o notă de plată economică
O despărțire schimbă radical modul în care sunt cheltuiți banii unei familii. O gospodărie formată din doi adulți și copii se poate transforma în două gospodării. Asta poate însemna două locuințe, două seturi de cheltuieli pentru utilități, mobilier, transport și alte bunuri și servicii. În același timp, veniturile care înainte erau puse în comun sunt împărțite între două gospodării. Efectele se pot vedea inclusiv pe piața imobiliară. Divorțul poate crește cererea pentru locuințe mai mici, în timp ce părinții cu copii trebuie să își reorganizeze cheltuielile și timpul.
Există însă și efecte sociale care ajung în economie. Copiii pot avea nevoie de servicii suplimentare, iar sistemele publice pot suporta costuri mai mari pentru asistență socială, justiție, mediere sau sprijin pentru familiile vulnerabile.
Un studiu comparativ realizat în șase țări –SUA, Marea Britanie, Elveția, Coreea de Sud, Germania și Australia– a analizat efectele economice ale divorțului. Concluzia cercetării a fost că divorțul a avut, în medie, efecte negative asupra veniturilor echivalizate ale gospodăriilor femeilor în toate țările analizate, chiar dacă amploarea și durata efectelor au fost diferite. Asta explică de ce divorțul trebuie privit și prin prisma pieței muncii și a distribuției veniturilor, nu doar ca fenomen demografic..
