Din fiecare 100 de lei de TVA pe care ar fi trebuit să-i încaseze în 2023, statul român a ratat 30. E cel mai prost rezultat din UE, unde media a fost de 9,5%, arată raportul Comisiei Europene din decembrie 2025. În bani, gaura din 2023 a fost de 9,2 miliarde de euro, potrivit anexei pentru România a aceluiași raport.
De câțiva ani circulă același remediu: taxarea inversă. Pe scurt, firmele nu-și mai plătesc TVA una alteia, iar taxa se încasează abia când marfa ajunge la cumpărătorul final. Subiectul revine acum: taxarea inversă pe care România o aplică deja la cereale, energie, telefoane sau laptopuri expiră pe 31 decembrie 2026, iar la Bruxelles se discută prelungirea ei până în iunie 2030. În paralel, o propunere AUR de a o extinde la aproape toată economia, respinsă de Senat în martie, așteaptă votul Camerei Deputaților, care are ultimul cuvânt.
Cum funcționează TVA și pe unde se scurg banii
TVA se plătește bucată cu bucată. Fiecare firmă adaugă TVA pe factură, de regulă 21%, încasează suma de la client, scade TVA-ul pe care l-a plătit ea furnizorilor și varsă diferența la stat.
Punctul slab: banii de TVA trec prin mâinile vânzătorului înainte să ajungă la stat. Așa apare firma-fantomă. Să zicem că firma A vinde firmei B materiale de construcții de 100.000 de lei. Pe factură apar și 21.000 de lei TVA, pe care A ar trebui să-i vireze la buget. Numai că A dispare: administratorul e un om de paie, sediul o cutie poștală. B scade liniștit cei 21.000 de lei din TVA-ul pe care îl are de plătit sau, dacă nu are din ce, îi cere înapoi de la ANAF.
Varianta la scară mare e frauda „carusel”, în care aceleași bunuri se învârt prin mai multe țări și firme-tampon. Trucul pornește de la faptul că vânzările între țări din UE se fac fără TVA: firma-fantomă cumpără fără taxă din altă țară, revinde în România cu TVA și dispare, iar marfa pleacă din nou peste graniță. O notă a serviciului de cercetare al Parlamentului European, din februarie 2026, citează estimări între 12,5 și 32,8 miliarde de euro pierduți anual în UE.
Ce este taxarea inversă și ce schimbă
Vânzătorul emite factura fără TVA, cu mențiunea „taxare inversă”. Cumpărătorul calculează singur taxa și o trece de două ori în declarația de TVA: o dată ca sumă de plătit, o dată ca sumă de scăzut. Dacă firma are drept integral de deducere, cele două se anulează, iar taxa se plătește efectiv abia la prima vânzare care nu mai intră sub taxare inversă, de regulă cea către consumatorul final.
Să luăm un lanț cu prețuri fără TVA de 1.000, 1.500 și 2.000 de lei și cota de 21%. Cât ajunge la stat la fiecare pas:
| Cine vinde cui | Acum | Cu taxare inversă |
| Producătorul, către angrosist | 210 lei | 0 |
| Angrosistul, către magazin | 105 lei | 0 |
| Magazinul, către client | 105 lei | 420 lei |
| Total la stat | 420 lei | 420 lei |
Cu taxare inversă, facturile dintre firme nu mai au TVA, iar magazinul virează singur cei 420 de lei de pe bonul clientului. Dacă toate firmele își declară corect taxa, statul primește aceeași sumă, dar dintr-un singur loc și mai târziu. Între firme, o firmă-fantomă n-ar mai avea TVA de încasat și de făcut dispărut. Riscul se mută însă la magazin: dacă el dispare cu banii, statul pierde toți cei 420 de lei, nu doar 105.
La raft nu se schimbă nimic direct: mecanismul funcționează doar între firmele înregistrate la TVA, iar prețul pentru tine rămâne cu TVA inclus.
Unde se aplică taxarea inversă în România
Codul fiscal o prevede deja, între firme, pentru:
- deșeuri și fier vechi, lemn, clădiri și terenuri (în anumite cazuri), aur;
- cereale și plante tehnice (din 2011), energie electrică și gaze vândute către comercianți, certificate de CO2 și certificate verzi;
- telefoane mobile, procesoare, console, tablete și laptopuri, dar numai dacă factura are cel puțin 22.500 de lei fără TVA.
Problema e termenul. Pentru cereale, certificate, energie, gaze și electronice, Codul fiscal spune că regimul se aplică „până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv”. Restul nu au această limită. Comisia Europeană a propus pe 1 octombrie prelungirea regulii europene care permite aceste excepții până la 30 iunie 2030. Până la publicarea acestui articol nu am găsit un proiect al Ministerului Finanțelor pentru schimbarea Codului fiscal.
Taxarea inversă în toată economia: de ce o vor unii
Propunerea AUR, inițiată de 59 de parlamentari ai partidului, în frunte cu senatorul Petrișor Peiu și deputata Gianina Șerban, cere „extinderea taxării inverse la toate bunurile și serviciile” între plătitorii de TVA. Pentru bunurile care pot ajunge la consumatorul final și pentru servicii, regula s-ar aplica doar facturilor de peste 22.500 de lei. La relansarea proiectului, în mai, Peiu a spus că România are deja un sistem mixt și că taxarea inversă a dat rezultate acolo unde s-a aplicat. El propune o trecere treptată, începând cu un proiect-pilot.
Dintre specialiști, cel mai cunoscut susținător e Gabriel Biriș, avocat și fost secretar de stat în Finanțe, care a participat și la lansarea propunerii AUR. El a propus ca România să ceară o excepție la Bruxelles și să înceapă cu un proiect-pilot. Biriș estimează pierderile la „în jur de 10 miliarde” de euro pe an și spune că ar dispărea frauda carusel, că statul n-ar mai pierde TVA când se închid firmele din mijlocul lanțului și că rambursările s-ar reduce drastic. În primele nouă luni din 2026, statul a rambursat 26,7 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Tot Biriș susține că exportatorii și investitorii n-ar mai avansa TVA luni de zile. „TVA-ul nu e un sistem filozofic. TVA-ul e un impozit pe consum neutru pentru business”, a spus el la o conferință organizată de Curs de Guvernare, potrivit HotNews (12 noiembrie).
Și evaluarea Comisiei din 2018 le dă parțial dreptate: acolo unde s-a aplicat taxarea inversă pe sectoare, frauda „a scăzut semnificativ sau a dispărut”.
Pe traseul parlamentar, Consiliul Fiscal a răspuns că opinia sa nu e necesară, fiindcă nu există indicii că propunerea ar scădea veniturile sau ar crește cheltuielile bugetului. Pe fond, instituția nu a evaluat măsura. Senatul a respins-o pe 25 martie, cu 58 de voturi la 29. La Cameră, comisia de buget n-a dat încă raportul, deși termenul a expirat în aprilie.
De ce alții spun nu
Aceeași evaluare a Comisiei din 2018 are și reversul: fraudatorii „se adaptează” și trec la bunuri neacoperite, iar un studiu citat de Comisie arată că mecanismul crește cu 43% costurile firmelor pentru a respecta regulile.
Mariana Vizoli, consultant fiscal și fost director în Ministerul Finanțelor, arată într-o analiză din iunie 2025 că o mare parte din TVA vine azi de la circa 2.000 de mari contribuabili, iar colectarea s-ar muta la peste 600.000 de magazine și alte firme care vând direct populației, mult mai greu de controlat. Dacă firma de la capătul lanțului intră în insolvență, avertizează ea, TVA-ul se poate pierde definitiv, nu doar amâna.
Delia Cataramă, consultant fiscal și conferențiar la ASE, avertiza în iunie 2025 că „achizițiile personale se vor face pe firmă”. Ea vede și un risc pentru buget, care ar încasa mai târziu: „Nu cred că ne permitem acum taxarea inversă generalizată, când noi avem nevoie de bani imediat”. Biriș răspunde că statul ar rămâne fără acești bani între trei și șase luni, iar golul ar fi mai mic decât se crede. Plata separată a TVA la achizițiile publice, care ar aduce banii mai devreme la buget, l-ar mai reduce, estimează el, cu circa 1,5 miliarde de euro.
Guvernul a transmis Senatului în februarie un punct de vedere negativ: măsura „ar contraveni Directivei” europene de TVA, iar o lege care intră în vigoare abia după aprobarea statelor membre ar fi, spune Executivul, „incompatibilă” cu articolul 78 din Constituție. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spunea în august 2025 că pentru taxarea inversă generalizată „a fost pierdută fereastra de oportunitate”.
Pentru propunerea AUR, obstacolul principal rămâne Comisia Europeană. În august 2025, România a cerut taxare inversă pentru legume, fructe, îmbrăcăminte și încălțăminte, iar pe 18 noiembrie 2025 a restrâns cererea la legume și fructe. Pe 16 februarie 2026, Comisia s-a opus și acestei variante: orice abatere de la plata TVA pe etape poate fi doar „o soluție de ultimă instanță”, iar România are deja e-Factura și e-Transport pentru controale țintite.
Ce s-a mai încercat
Între 2018 și 2020, România a avut „split TVA”, cu taxa plătită într-un cont separat. Era obligatoriu doar pentru firmele cu TVA restant sau în insolvență, iar din circa 20.000 de firme înscrise doar 2% au venit de bunăvoie. În noiembrie 2018, Comisia a făcut primul pas al procedurii de încălcare a dreptului UE împotriva României, iar sistemul a fost abrogat de la 1 februarie 2020.
A urmat digitalizarea: SAF-T, e-Factura și e-Transport. Din iulie 2022, e-Factura a devenit obligatorie între firme pentru câteva categorii de produse cu risc fiscal ridicat, precum legumele, fructele sau construcțiile noi, iar din 2024 pentru toate. Pierderea din TVA calculată de Comisie a fost de 30% în 2023. Pentru 2024, primul an cu e-Factura generalizată, estimarea preliminară arată doar o scădere ușoară, la 29,5%. Între timp, încasările au crescut puternic după majorarea cotelor din august 2025, mai ales din cote mai mari, nu neapărat dintr-o colectare mai bună.
Ce ar trebui să aprobe Bruxelles-ul
Ar fi nevoie fie de o excepție specială pentru România, propusă de Comisie și aprobată de toate cele 27 de state, fie de schimbarea regulilor europene de TVA. Cehia a cerut taxare inversă în toată economia în 2015. Comisia a spus că o asemenea măsură nu poate fi tratată ca o excepție obișnuită, iar UE și-a schimbat regulile pentru toate statele abia în decembrie 2018, cu un prag de 17.500 de euro pe tranzacție și condiții stricte. Cehia a primit undă verde în noiembrie 2019, pentru perioada dintre 2020 și iunie 2022, dar a renunțat: i s-a părut un interval prea scurt. Niciun stat n-a folosit regula, care a expirat pe 30 iunie 2022, iar România, potrivit lui Biriș, nu a cerut-o. Azi ar fi nevoie de o bază legală nouă. După opoziția față de un singur sector, o excepție pentru toată economia ar fi și mai greu de obținut. Cazul Cehiei arată că nu e imposibil, dar a cerut schimbarea regulilor pentru toți și peste patru ani de la cerere până la aprobare.
Pe scurt: pentru și împotrivă
Pentru:
- lasă firmele-fantomă fără TVA de furat în lanțul dintre companii;
- reduce rambursările de TVA și munca ANAF pe ele;
- firmele nu mai plătesc TVA furnizorilor ca s-o recupereze apoi de la stat, ceea ce ajută exportatorii și investitorii;
- unde s-a aplicat pe sectoare, frauda a scăzut sau a dispărut, potrivit Comisiei.
Împotrivă:
- frauda se poate muta la vânzarea finală și în sectoarele rămase pe dinafară;
- riscul se concentrează pe sute de mii de firme mici, mai greu de controlat;
- TVA-ul se poate pierde definitiv dacă ultima firmă din lanț intră în insolvență;
- statul încasează mai târziu, iar costurile firmelor cu respectarea regulilor cresc;
- regulile UE nu o permit fără unanimitate, iar Comisia s-a opus recent chiar și unei taxări inverse doar pentru legume și fructe.
Ce urmează
Comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European a votat raportul pe 3 noiembrie, iar fișa procedurii arată votul în plen programat orientativ pe 23 noiembrie. Parlamentul doar dă un aviz; decid statele membre, în unanimitate, iar apoi România trebuie să-și schimbe Codul fiscal. Dacă până la 31 decembrie nu se adoptă prelungirea europeană și nu se modifică și Codul fiscal, cerealele, energia, gazele, certificatele și electronicele ies din taxarea inversă de la 1 ianuarie 2027 și revin la TVA plătit pe fiecare factură, sistemul pe care l-au exploatat firmele-fantomă. Cât despre propunerea AUR, fără sprijinul Guvernului și fără o excepție aprobată la nivel european, are șanse mici să se aplice în forma de acum.
Surse:
- Comisia Europeană, 11 decembrie 2025: VAT Gap in the EU, raportul 2025
- Comisia Europeană, decembrie 2025: VAT gap in Europe, raportul de țară pentru România
- ANAF, 11 decembrie 2025: comunicat despre raportul Comisiei privind pierderile din TVA
- ANAF: Codul fiscal consolidat, art. 331
- Parlamentul European (EPRS), februarie 2026: Targeting VAT fraud, role of the reverse charge mechanism
- Consiliul UE, 2 octombrie 2026: propunerea Comisiei COM(2026) 515 de prelungire până la 30 iunie 2030
- Parlamentul European, fișa procedurii 2026/0292(CNS): vot ECON 3 noiembrie, plen orientativ 23 noiembrie
- Senatul României: dosarul propunerii legislative L17/2026
- Guvernul României, februarie 2026: punctul de vedere asupra propunerii L17/2026
- Consiliul Fiscal, 23 decembrie 2025: răspuns la propunerea b633/2025
- Știrile ProTV, 11 mai 2026: propunerea AUR și pierderile din TVA
- Capital, 11 mai 2026: taxarea inversă generalizată propusă de AUR
- Comisia Europeană, 16 februarie 2026: COM(2026) 78, opoziția față de cererea României pentru legume și fructe
- Comisia Europeană, 8 martie 2018: evaluarea taxării inverse pe sectoare, COM(2018) 118
- EUR-Lex: Directiva (UE) 2018/2057 privind taxarea inversă generalizată
- EUR-Lex: Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1903 pentru Cehia
- BDO, octombrie 2020: Cehia amână taxarea inversă generalizată
- HotNews, 12 noiembrie 2026: Gabriel Biriș la conferința Curs de Guvernare
- Financial Intelligence, 17 iunie 2025: analiza Marianei Vizoli
- StartupCafe, 12 iunie 2025: Delia Cataramă despre taxarea inversă
- Adevărul, 25 august 2025: Ministerul Finanțelor și taxarea inversă la legume și fructe
- Revista Biz, 26 octombrie 2026: execuția bugetară pe nouă luni
- Cursdeguvernare, 23 decembrie 2019: split TVA eliminat definitiv
- KPMG România, decembrie 2017: cine aplică plata defalcată a TVA
- Profit.ro: e-Factura obligatorie de la 1 iulie 2022 între firme pentru produsele cu risc fiscal ridicat
Foto copertă: Ministerul Finanțelor, București. Rakoon, Wikimedia Commons, domeniu public (CC0).