Un raport oficial al Consiliului Concurenței scoate la lumină o frână majoră în dezvoltarea telemedicinei din România: decontările extrem de limitate ale CNAS. În timp ce în perioada pandemiei pacienții puteau beneficia gratuit de consultații la distanță pe multiple specialități, astăzi numărul serviciilor eligibile a fost redus semnificativ.
Consecința? Piața s-a contractat, pacienții sunt descurajați să folosească acest tip de servicii, iar furnizorii privați investesc mai mult pe riscul lor. „Diminuarea tipurilor de consultații decontate a dus la prăbușirea interesului pacienților și la frânarea investițiilor furnizorilor”, notează raportul oficial, “Studiu privind serviciile medicale furnizate în regim de telemedicină, ca o componentă a transformării digitale”.
Cine domină piața
În prezent, piața de telemedicină este aproape exclusiv dominată de sectorul privat: mari clinici care și-au extins serviciile online și platforme dedicate. Printre jucătorii importanți se numără:
- Clinici mari precum Regina Maria sau Gral Medical au integrat consultațiile online, mai ales în zone precum oncologia sau medicina de familie. Gral a raportat chiar o creștere cu 50% a veniturilor după lansarea serviciilor digitale.
- Platformele dedicate: Medic Chat și Telios Care, platforme lansate în 2017, au fost primele start-up-uri dedicate exclusiv pe telemedicină. Medic Chat oferă acces la peste 700 de medici specialiști din 50 de specializări medicale și se poziționează ca lider de piață pentru segmentul B2C. Telios Care oferă consultații prin telefon în cadrul pachetelor pentru angajați.
- Agregatori independenți conectează pacienții cu sute de medici din diverse specialități, punând la dispoziție programări, plăți online și transmiterea documentelor medicale.
Tarifele sunt accesibile clasei medii urbane: o consultație generalistă pornește de la 50-100 de lei, iar o consultație de specialitate se situează între 70 și 250 de lei, în funcție de platformă și medic. În lipsa decontării, pacienții vulnerabili rămân practic excluși de la accesul la aceste servicii.
Potențial uriaș, frânat de birocrație
Cifrele arată limpede potențialul: în perioada 2020–2021, când CNAS a decontat pe scară largă consultațiile la distanță, volumul serviciilor a explodat. Bucureștiul a raportat peste 4,4 milioane de consultații online, Clujul și Timișul au raportat peste 1 milion fiecare. După ce reglementările s-au restrâns, numărul a scăzut abrupt.
Cât ar putea crește piața
Experții consultați de Consiliul Concurenței estimează că, dacă CNAS ar extinde lista de consultații decontate: piața s-ar putea cel puțin dubla în câțiva ani, ar crește semnificativ accesul la servicii medicale în zonele rurale, iar costurile pentru stat ar fi mai mici decât în cazul consultațiilor tradiționale.
Comparativ, în Franța sau Germania telemedicina este deja integrată în sistemele publice de sănătate, cu rambursări clare pentru consultații și monitorizări. România riscă să rămână mult în urmă dacă nu face pasul spre o strategie națională coerentă.
Recomandările oficiale
Raportul oficial propune:
- extinderea decontărilor CNAS pentru consultații de specialitate și pentru monitorizarea bolilor cronice,
- o platformă națională integrată de telemedicină, care să asigure acces și în mediul rural,
- stabilirea unui set de standarde minime pentru consultațiile medicale online.
„Sunt servicii care pot fi derulate în spațiul virtual cu aceeași eficiență ca la cabinet, dar cu un cost mai mic și cu beneficii evidente pentru pacienți și sistem”, concluzionează raportul.
Concluzie
Telemedicina ar putea deveni unul dintre cele mai dinamice segmente ale sănătății românești, cu beneficii directe pentru pacienți și pentru bugetul public. Dacă statul ar face pasul înainte, România ar putea nu doar să reducă presiunea pe spitale, ci și să aducă medicina mai aproape de pacienți, oriunde s-ar afla. Dar până când CNAS nu va relaxa barierele de decontare, piața va rămâne una de nișă, accesibilă doar celor care își permit să plătească din buzunar.
