România a înregistrat cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a tinerilor care își apreciază sănătatea ca fiind bună sau foarte bună: 98,2% dintre persoanele cu vârste între 16 și 29 de ani, în 2025. Media europeană a fost de 89,7%, potrivit datelor Eurostat publicate pe 26 octombrie 2026. Rezultatul reflectă percepția tinerilor asupra propriei stări de sănătate și nu reprezintă o evaluare clinică a populației sau un clasament al sistemelor medicale.
România, înaintea Greciei și Croației
În clasamentul european al sănătății autoevaluate, România se află pe primul loc, cu 98,2%, urmată îndeaproape de Grecia, cu 98,1%, și de Croația, cu 95,9%.
La polul opus se situează Suedia, unde 74,4% dintre tineri și-au apreciat sănătatea ca bună sau foarte bună, Țările de Jos, cu 79,8%, și Finlanda, cu 81,4%. În 14 state membre, ponderea a depășit 90%.
La nivelul întregii Uniuni Europene, indicatorul a coborât de la 92% în 2010 la 91,1% în 2021 și la 89,7% în 2025.
Chiar și așa, rezultatul pentru tineri rămâne considerabil mai bun decât cel înregistrat pentru ansamblul populației de cel puțin 16 ani, unde 67,9% dintre persoane și-au apreciat sănătatea ca bună sau foarte bună.
Veniturile influențează percepția asupra sănătății
Datele Eurostat arată că evaluarea propriei sănătăți diferă și în funcție de veniturile gospodăriei. În România, 96% dintre tinerii din prima quintilă de venit au declarat că au o sănătate bună sau foarte bună, față de 99,3% în ultima quintilă.
Diferența este de 3,3 puncte procentuale, mai redusă decât cea înregistrată la nivel european.
În UE, 85,6% dintre tinerii din categoria celor mai mici venituri și-au apreciat sănătatea ca bună sau foarte bună, comparativ cu 93,7% dintre cei din categoria cu cele mai mari venituri. Decalajul ajunge astfel la 8,1 puncte procentuale.
Cele mai mari diferențe între categoriile extreme de venit au fost înregistrate în Finlanda, cu 23,4 puncte procentuale, Danemarca, cu 17,7 puncte, și Estonia, cu 15 puncte. Cele mai mici s-au observat în Grecia, Italia și Belgia.
Quintilele împart populația în cinci grupuri egale, în funcție de venitul disponibil echivalat al gospodăriei. Acesta este venitul rămas după impozite și alte deduceri, ajustat în funcție de numărul și vârsta membrilor gospodăriei. Prin urmare, clasificarea nu ține cont exclusiv de salariul individual al tânărului.
Eurostat precizează că rezultatele descriu o asociere statistică și nu demonstrează că venitul este singurul factor care determină diferențele de sănătate.
Femeile declară mai frecvent probleme de sănătate de lungă durată
Imaginea este mai nuanțată atunci când sunt analizate afecțiunile de lungă durată. În 2025, 17,2% dintre tinerii din UE au declarat că suferă de o boală sau de o problemă de sănătate de lungă durată.
Ponderea a fost de 19,6% în rândul femeilor și de 15% în cazul bărbaților. Diferența în favoarea bărbaților a fost observată în 20 de state membre.
Cele mai mari ponderi ale tinerilor care au declarat asemenea probleme s-au înregistrat în Finlanda, cu 39,9%, Suedia, cu 25,1%, și Estonia, cu 24,2%.
La polul opus, România, Grecia, Bulgaria și Italia au raportat valori de cel mult 5%. În cazul României, însă, Eurostat marchează datele defalcate pe sexe ca având fiabilitate redusă.
Valorile trebuie interpretate cu prudență. Diferențele dintre țări pot reflecta nu doar starea de sănătate, ci și accesul la diagnosticare, recunoașterea afecțiunilor și disponibilitatea respondenților de a declara probleme medicale.
Câți tineri spun că sănătatea le limitează activitățile
Un alt indicator Eurostat urmărește măsura în care problemele de sănătate limitează activitățile obișnuite pe termen lung.
În 2025, 8,1% dintre tinerii europeni cu vârste între 16 și 29 de ani au declarat că se confruntă cu asemenea limitări, față de 7,5% în 2010.
Diferențele sunt vizibile și în funcție de venit. În comparația europeană, care exclude Luxemburgul din cauza lipsei datelor, 11,2% dintre tinerii din prima quintilă au raportat limitări moderate sau severe, de două ori mai mult decât ponderea de 5,6% din ultima quintilă.
Cele mai mari decalaje între categoriile de venit au fost înregistrate în Irlanda, cu 16,3 puncte procentuale, Finlanda, cu 15,2 puncte, și Estonia, cu 14,2 puncte.
Indicatorul este folosit pentru a estima impactul problemelor de sănătate asupra vieții cotidiene. El nu reprezintă o evidență a persoanelor care dețin un certificat oficial de dizabilitate.
Accidentele și vătămările autoprovocate, aproape jumătate din decesele tinerilor
Analiza mai amplă a Eurostat include și date distincte despre mortalitatea în rândul tinerilor. În 2023, accidentele și vătămările autoprovocate au reprezentat împreună 48,3% din totalul deceselor înregistrate în UE în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 29 de ani.
Aceste cifre provin din certificatele de deces și nu trebuie confundate cu indicatorii din 2025 privind sănătatea autoevaluată. Ele descriu cauzele deceselor înregistrate, nu probabilitatea ca un tânăr să moară dintr-o anumită cauză.
Ce arată, de fapt, datele Eurostat
Rezultatul României este remarcabil în privința percepției asupra sănătății: aproape toți tinerii intervievați și-au apreciat starea de sănătate ca bună sau foarte bună.
Totuși, Eurostat subliniază caracterul subiectiv al indicatorului. Răspunsurile pot reflecta atât simptome fizice și psihologice, cât și modul în care oamenii își interpretează starea și aleg să declare eventualele probleme.
Prin urmare, procentul de 98,2% nu demonstrează că tinerii români sunt, din punct de vedere clinic, cei mai sănătoși din Uniunea Europeană și nici că România are cel mai performant sistem medical. Datele arată cum își percep tinerii propria sănătate și permit compararea diferențelor dintre țări și categorii sociale, cu limitele specifice unei anchete bazate pe răspunsurile persoanelor intervievate.