money.ro
🔔 Alerte
ActualitateCristina Popovici

Ungaria a redus inflația la 1,6%, după ce ajunsese la aproape 26%. În România, prețurile cresc de patru ori mai repede. Ce a făcut diferit Budapesta

Publicat la 19.10.2026, 12:30:00

Distribuie:WhatsAppFacebookX
Ungaria a redus inflația la 1,6%, după ce ajunsese la aproape 26%. În România, prețurile cresc de patru ori mai repede. Ce a făcut diferit Budapesta
DiscoverGoogle NewsSursă preferată

În urmă cu doar câțiva ani, Ungaria avea una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană.

În 2023, scumpirile au ajuns aproape de 26%, afectând puternic puterea de cumpărare a populației. În septembrie 2026, situația s-a schimbat radical- inflația anuală a coborât la 1,6%, în timp ce în România a ajuns la 6,61%, potrivit datelor oficiale. Astfel, ritmul anual al scumpirilor din România este de aproximativ patru ori mai mare decât cel din țara vecină. Diferența ridică întrebări despre măsurile economice adoptate la Budapesta și despre motivele pentru care inflația continuă să pună presiune pe bugetele românilor. În România, rata anuală a inflației a scăzut de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, după care a urcat din nou în septembrie, conform Institutului Național de Statistică (INS).

Cum a ajuns Ungaria de la inflație record la scumpiri de numai 1,6%

Criza inflaționistă din Ungaria a fost alimentată de mai mulți factori- cheltuieli bugetare ridicate, deficite mari, deprecierea forintului și scumpirea importurilor, inclusiv a energiei. În același timp, primele intervenții ale autorităților asupra prețurilor nu au reușit să elimine dezechilibrele dintre cerere, ofertă și costurile comercianților. Guvernul condus de Viktor Orban a introdus plafonări pentru unele alimente de bază și pentru carburanți, precum și măsuri de limitare a prețurilor la energie. Aceste intervenții au urmărit să protejeze populația de scumpiri, dar au avut și efecte secundare. Atunci când prețurile unor produse sunt limitate administrativ, comercianții pot încerca să recupereze o parte din costuri prin alte produse, ceea ce riscă să mute presiunea inflaționistă în alte zone ale economiei. Ulterior, condițiile economice s-au îmbunătățit, inclusiv pe fondul aprecierii forintului. O monedă mai puternică reduce costul bunurilor importate și poate tempera scumpirile la materii prime și produse energetice. La rândul său, politica monetară a băncii centrale a contribuit la limitarea presiunilor asupra prețurilor. Scăderea inflației nu poate fi atribuită unei singure măsuri guvernamentale. Evoluția monedei naționale, prețurile internaționale, politica monetară și efectele de bază statistice au contribuit, în proporții diferite, la rezultatul actual.

Alimentele s-au ieftinit în Ungaria. În România continuă să se scumpească

Diferențele dintre cele două țări sunt vizibile și în prețurile alimentelor. În septembrie 2026, acestea au fost în medie cu 1,3% mai mici în Ungaria decât în aceeași lună a anului trecut. Untul s-a ieftinit cu 15,6%, brânza cu 10,2%, iar laptele cu 8,1%, potrivit datelor oficiale maghiare.

În România, alimentele s-au scumpit în medie cu aproximativ 3% într-un an. În plus, serviciile au înregistrat creșteri de peste 11%, iar carburanții au continuat să exercite presiuni asupra cheltuielilor gospodăriilor. Totuși, inflația de 1,6% nu înseamnă că prețurile din Ungaria au revenit la nivelurile de dinaintea crizei. Indicatorul arată că bunurile și serviciile costă, în medie, cu 1,6% mai mult decât în septembrie 2025. După scumpirile masive din 2022 și 2023, populația continuă să suporte efectele creșterilor de preț acumulate în anii precedenți, chiar dacă unele alimente s-au ieftinit între timp.





Articole înrudite

Cele mai citite

  1. 1Mama lui Marian Oprișan, pensionara cu venituri de 4 milioane de euro. Cum au ajuns banii, mașinile și proprietățile familiei pe numele acesteia
  2. 2Salonul Kulturhaus 01 își deschide porțile pe 21 noiembrie. Peste 400 de lucrări și un experiment despre accesul la artă
  3. 3Internetul se oprește, băncile se blochează? Adevărul din spatele „apocalipsei digitale” anunțate pentru 17 noiembrie
  4. 4Șeful STB încasa 9.000 de euro pe lună, iar un director avea și salariu, și pensie. Compania are datorii de miliarde de lei
  5. 5Robert Negoiță vrea să transforme Parcul Pantelimon în Disneyland de București. Telegondolă, rollercoaster și grotă cu pirați, pe bani publici

Newsletter zilnic money.ro

Știrile care contează și piețele, în fiecare dimineață, în 2 minute.

Urmărește pe DiscoverUrmărește pe Google NewsAdaugă ca sursă preferată