Deficitul bugetar al României a coborât la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026, de la 5,31% în perioada similară a anului trecut, iar veniturile statului au crescut mai repede decât cheltuielile. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează însă că România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, în timp ce dobânzile la împrumuturi, obligațiile financiare acumulate și incertitudinile privind fondurile europene limitează spațiul pentru noi cheltuieli.
Veștile bune: deficit mai mic, venituri mai mari și investiții în creștere
Deficitul bugetar a scăzut cu 1,5 puncte procentuale
Execuția bugetară pentru primele nouă luni din 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,3 miliarde de lei, față de 102,47 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Raportat la PIB, deficitul a coborât de la 5,31% la 3,81%.
Alexandru Nazare consideră că evoluția confirmă efectele măsurilor de consolidare fiscală. Potrivit ministrului, septembrie este prima lună din acest an în care comparația anuală surprinde atât efectele măsurilor de ajustare, cât și o bază de raportare care include modificările intrate în vigoare în toamna anului trecut.
Ministrul atrage însă atenția că reducerea deficitului nu trebuie să conducă la relaxarea disciplinei bugetare.
Veniturile cresc mai repede decât cheltuielile
Veniturile bugetare au ajuns la 522,69 miliarde de lei, în creștere cu 11,9% față de primele nouă luni din 2025. În același timp, cheltuielile au avansat cu 5,5%.
Încasările din TVA au crescut cu 24,8%, iar cele din contribuțiile de asigurări sociale, cu 6,8%. Pe partea cheltuielilor, cele de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei.
Potrivit ministrului Finanțelor, cifrele arată că reducerea dezechilibrelor bugetare poate continua în paralel cu finanțarea investițiilor, dacă resursele sunt direcționate către priorități clare, iar cheltuielile sunt corelate cu posibilitățile reale de finanțare.
Investițiile publice au depășit 107 miliarde de lei
Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut.
Fondurile europene au avut o contribuție importantă, finanțând peste 70% din investițiile publice realizate în acest an și reducând presiunea asupra bugetului național.
Veniturile provenite din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele finanțate prin PNRR și alte programe europene au avansat cu 48,8%.
Nazare subliniază că, în urmă cu un an, în contextul procedurii de deficit excesiv, accesul României la aceste finanțări era pus sub semnul întrebării, existând riscul suspendării fondurilor europene.
România a încasat 13,27 miliarde de euro prin PNRR
Până în prezent, România a încasat 13,27 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată 5 și 6.
Validarea acestor cereri de către Comisia Europeană este importantă pentru asigurarea finanțării aferente jaloanelor și țintelor îndeplinite.
Ministrul avertizează însă că sumele alocate, solicitate sau estimate nu sunt echivalente cu banii efectiv încasați. Bugetul pentru 2026 a fost construit pornind de la ipoteza atragerii integrale a finanțărilor din PNRR programate pentru acest an.
În cazul în care anumite sume nu vor fi validate, presiunea asupra bugetului național ar putea crește. Riscul este deosebit de important în cazul granturilor, deoarece neîncasarea unor fonduri aferente unor cheltuieli deja efectuate ar însemna venituri mai mici și, implicit, un impact direct asupra deficitului.
Veștile proaste: dobânzi uriașe, obligații restante și bani nesiguri
Dobânzile la împrumuturi au ajuns la peste 50 de miliarde de lei
Una dintre cele mai mari presiuni asupra bugetului o reprezintă costurile finanțării datoriei publice. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Aceste sume reduc banii disponibili pentru investiții și alte servicii publice. Cu cât statul se împrumută mai mult și în condiții mai puțin favorabile, cu atât o parte mai mare din veniturile bugetare trebuie folosită pentru plata dobânzilor.
Alexandru Nazare avertizează că menținerea unor deficite ridicate poate crește costurile de finanțare și riscul unor decizii nefavorabile din partea agențiilor de rating. O eventuală deteriorare a ratingului de țară ar putea scumpi împrumuturile statului și finanțarea companiilor, cu efecte indirecte asupra cetățenilor.
Peste 13 miliarde de lei în titluri executorii, plus presiuni în sănătate și energie
Statul trebuie să gestioneze și obligații financiare acumulate în timp. Printre acestea, ministrul enumeră titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, presiuni de finanțare în sistemul de sănătate și solicitări de decontare aferente schemelor de compensare a energiei.
O altă problemă este programarea bugetelor pentru investiții. Potrivit lui Nazare, au fost asumate în mod repetat angajamente care depășesc creditele bugetare ce pot fi asigurate în concordanță cu traiectoria de reducere a deficitului.
Aceste obligații au cauze și termene diferite, dar toate limitează posibilitatea statului de a-și asuma cheltuieli suplimentare. Ministrul susține că bugetarea trebuie să țină cont atât de cheltuielile curente, cât și de angajamentele care vor trebui plătite în anii următori.
Investițiile din PNRR, între bani estimați și finanțări confirmate
Deși fondurile europene susțin cea mai mare parte a investițiilor publice, încasarea sumelor rămase prin PNRR nu este garantată până la validarea cererilor de plată.
Nazare a solicitat ministerelor de resort clarificări privind stadiul proiectelor și analizează fiecare investiție în parte: ce lucrări au fost realizate efectiv, ce obligații de plată au rămas, ce proiecte pot fi finalizate realist și care sunt sursele de finanțare certe.
Ministrul insistă că un contract semnat sau o sumă prevăzută în buget nu înseamnă automat o investiție finalizată ori bani disponibili.
Dacă unele finanțări europene nu vor fi aprobate, statul ar putea fi nevoit să acopere o parte mai mare a costurilor din resurse proprii, cu efect asupra deficitului.
Bugetul pentru 2027 nu va permite creșteri spectaculoase de cheltuieli
Alexandru Nazare avertizează că atât rectificarea bugetară pentru 2026, cât și construcția bugetului pentru 2027 vor fi exerciții dificile. Guvernul va trebui să coreleze veniturile estimate cu obligațiile deja asumate, cheltuielile permanente, eventualele indexări, contractele de investiții și angajamentele de apărare prin programul SAFE.
Toate acestea trebuie încadrate în traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană.
„2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete”, a transmis ministrul, subliniind că alocările trebuie stabilite în funcție de ceea ce poate finanța efectiv statul.
Spațiul fiscal este limitat, iar proiectele nu vor putea fi finanțate toate în același ritm. Fiecare angajament nou trebuie evaluat atât prin prisma beneficiilor economice și sociale, cât și a costurilor pe termen scurt și lung.
Principiul enunțat de ministru pentru perioada următoare este ca nicio cheltuială permanentă să nu fie aprobată fără o sursă permanentă de finanțare. În lipsa acesteia, statul trebuie să se împrumute, iar costurile sunt suportate în timp prin taxe, dobânzi sau inflație.
Concluzia ministrului: consolidarea fiscală trebuie să continue
Deși deficitul bugetar s-a redus, România continuă să aibă cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, potrivit declarațiilor ministrului Finanțelor. Reducerea dezechilibrelor trebuie să continue fără sacrificarea investițiilor care susțin dezvoltarea pe termen lung.
Pentru Alexandru Nazare, miza este credibilitatea financiară a țării: un buget construit pe venituri realiste, obligații evaluate riguros și cheltuieli sustenabile.
Mesajul ministrului are, astfel, două componente. Pe de o parte, veniturile bugetare cresc, deficitul scade, iar investițiile sunt la un nivel ridicat, susținute în principal de fonduri europene. Pe de altă parte, dobânzile, obligațiile acumulate și incertitudinile privind unele finanțări limitează posibilitatea unor noi cheltuieli.
Provocarea pentru Guvern va fi să continue reducerea deficitului și să mențină investițiile, fără să construiască bugetele viitoare pe venituri incerte sau pe angajamente pe care statul nu le poate susține.