Inflația va continua să crească ușor în ultimele luni ale anului 2026, pe fondul scumpirii combustibililor și energiei, dar și al evoluției cursului de schimb al leului, avertizează Banca Națională a României (BNR). Ulterior, rata anuală a inflației ar urma să intre pe o traiectorie descendentă, însă revenirea în interiorul intervalului țintei băncii centrale este estimată abia în primul trimestru din 2028.
Prognoza apare în Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2026, aprobat joi de Consiliul de Administrație al BNR. Banca centrală atrage atenția că perspectivele rămân influențate de incertitudini importante, în special de evoluția prețurilor la energie și petrol, de conflictul din Orientul Mijlociu și de măsurile de consolidare bugetară.
Combustibilii și energia pun din nou presiune asupra prețurilor
Potrivit BNR, rata anuală a inflației a urcat la 6,61% în septembrie, de la 6,17% în august, în principal din cauza scumpirii combustibililor și gazelor naturale. În octombrie, aceasta a ajuns la 6,94%, pe fondul continuării creșterii prețurilor carburanților și al scumpirii unor produse alimentare.
Banca centrală explică faptul că, în trimestrul al treilea, inflația anuală coborâse semnificativ, de la 10,42% în iunie. Reducerea fusese determinată în principal de dispariția treptată a efectelor statistice generate de eliminarea plafonării prețului energiei electrice și de majorarea TVA și a accizelor din vara anului 2025.
În septembrie, inflația de bază CORE2 ajustat s-a menținut la 6,2%, cu 2,1 puncte procentuale sub nivelul de la sfârșitul trimestrului precedent. Evoluția a fost influențată de efectele de bază asociate majorării impozitelor indirecte, de scăderea cotațiilor unor produse agroalimentare și de temperarea cererii de consum.
Aceste evoluții au fost însă contrabalansate de efectele indirecte ale scumpirii combustibililor și energiei, de cursul de schimb leu/euro și de creșterea tarifelor de telecomunicații și a prețurilor polițelor RCA.
Revenirea inflației în țintă, estimată pentru 2028
BNR anticipează că, după creșterea ușoară din ultimele luni ale anului 2026, inflația va începe să scadă gradual. Un rol important în această evoluție îl vor avea efectele de bază dezinflaționiste asociate scumpirilor provocate în 2026 de șocul energetic și de seceta severă.
La reducerea inflației ar urma să contribuie și diminuarea cererii agregate. BNR estimează că deficitul de cerere se va adânci în a doua jumătate a anului 2026, pe fondul corecției bugetare și al crizei energetice, urmând să se restrângă treptat ulterior.
Chiar și în aceste condiții, banca centrală anticipează o revenire a inflației în interiorul intervalului țintei abia în primul trimestru din 2028.
Conflictul din Orientul Mijlociu și prețul petrolului, principalele riscuri
Raportul BNR evidențiază mai multe incertitudini care ar putea modifica evoluția inflației. Printre acestea se numără prețul energiei electrice, cotația petrolului și efectele pe care acestea le pot avea asupra costurilor altor materii prime și asupra prețurilor internaționale.
Un alt factor de risc îl reprezintă continuarea consolidării bugetare după 2026, în condițiile angajamentelor asumate de România prin planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și prin procedura de deficit excesiv.
Banca centrală avertizează și asupra efectelor conflictului din Orientul Mijlociu și ale crizei energetice asupra economiei. Acestea pot afecta puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, activitatea și profiturile companiilor, dar și evoluția economiilor europene și internaționale.
În plus, percepția de risc asupra regiunii poate influența costurile de finanțare.
Fondurile europene, esențiale pentru susținerea economiei
În acest context, BNR consideră că absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale pentru a compensa parțial efectele restrictive ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu.
Resursele europene sunt importante atât pentru susținerea economiei, cât și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv în domeniul tranziției energetice.
Datele privind inflația din octombrie confirmă presiunile persistente asupra prețurilor. Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat pentru comparațiile la nivelul Uniunii Europene, a indicat o inflație anuală de 7%. În același timp, rata medie anuală a inflației a coborât la 9% în octombrie, de la 9,8% în iunie, iar cea calculată pe baza IAPC a scăzut la 8,3%, de la 8,6%.