Economia României va înregistra o contracție de aproximativ 0,3% în 2026, estimează Comisia Europeană în prognoza de toamnă publicată marți. Este o deteriorare semnificativă față de estimarea din primăvară, când Bruxelles-ul anticipa o creștere modestă, de 0,1%. Redresarea ar urma să înceapă în 2027, cu un avans al PIB-ului de 1,8%, urmat de o accelerare la aproximativ 2,2% în 2028. În paralel, inflația va rămâne ridicată, șomajul va atinge un vârf de 6,7%, iar datoria publică va continua să crească.
Consolidarea fiscală pune presiune pe economie
Comisia Europeană explică deteriorarea perspectivelor economice prin efectele măsurilor de consolidare fiscală asupra consumului privat. După o creștere modestă în 2025, economia românească a înregistrat o scădere în ultimul trimestru al anului trecut și în prima jumătate din 2026.
Consumul privat s-a redus cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor din sectorul public și a pensiilor, în timp ce inflația, ajunsă aproape de 10%, a diminuat veniturile disponibile ale populației.
Investițiile private au fost afectate, la rândul lor, de instabilitatea politică prelungită, incertitudinea economică și creșterea costurilor energiei.
O parte din efectele negative a fost compensată de investițiile publice finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care s-au accelerat în această perioadă. Comisia estimează că finalizarea unor proiecte din cadrul programului va continua să susțină formarea de capital și în a doua jumătate a anului.
Pentru întregul an 2026, însă, prognoza indică o contracție a PIB-ului real de aproximativ 0,3%. România se numără astfel printre puținele state membre ale UE pentru care Comisia anticipează o scădere economică.
Redresare în 2027, dar cu investiții mai lente
Perspectivele pentru următorii doi ani sunt mai favorabile. Comisia Europeană estimează că PIB-ul României va crește cu 1,8% în 2027 și cu aproximativ 2,2% în 2028.
Relansarea ar urma să fie susținută de revenirea consumului privat și public, de reducerea inflației și de o îmbunătățire treptată a investițiilor private.
În 2027, unele majorări ale pensiilor și salariilor din sectorul public, împreună cu temperarea prețurilor, ar putea susține veniturile reale ale populației și încrederea consumatorilor.
În schimb, investițiile ar putea încetini odată cu diminuarea efectului finanțărilor din PNRR. Comisia mizează însă pe o absorbție mai mare a fondurilor europene de coeziune și pe revenirea investițiilor private, favorizată de reducerea incertitudinii politice.
Un alt factor de susținere ar urma să fie proiectul de exploatare a gazelor naturale Neptun Deep. Începerea producției va contribui la creșterea PIB-ului și la reducerea deficitului de cont curent, cu un impact mai pronunțat în 2028. Bruxelles-ul estimează că deficitul extern va coborî sub 6% din PIB până la sfârșitul acelui an.
Inflația rămâne ridicată, iar relaxarea monetară va veni treptat
Comisia Europeană estimează că inflația medie, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), va ajunge la 7,9% în 2026, față de 6,8% în 2025.
Accelerarea prețurilor a fost determinată de majorarea TVA și a accizelor, eliminarea plafonului prețurilor la energia electrică pentru gospodării, scumpirea petrolului și seceta severă care a afectat producția de energie electrică.
Pentru 2027, Comisia anticipează o reducere a inflației medii la 4,4%, însă nivelul va rămâne peste intervalul țintă al BNR, de 2,5% plus/minus un punct procentual.
În 2028, inflația ar urma să coboare la 3,8%. Procesul de dezinflație va fi însă încetinit de introducerea sistemului european ETS2, care va aduce costuri suplimentare asociate emisiilor de carbon.
Pe măsură ce presiunile inflaționiste se vor diminua, Comisia estimează că politica monetară va putea fi relaxată, ceea ce ar crea condiții de finanțare mai favorabile și ar susține creditarea.
Șomajul ar putea ajunge la 6,7% în 2026
Piața muncii a început să se deterioreze încă din 2025, pe fondul activității economice modeste. Comisia Europeană estimează că scăderea ocupării va continua în 2026, iar rata șomajului va ajunge la aproximativ 6,7%, nivelul maxim al perioadei analizate.
Ulterior, șomajul ar urma să scadă treptat, pe măsură ce economia își revine.
Înghețarea salariilor din sectorul public în 2025 și 2026 a încetinit creșterea veniturilor nominale, iar salariile reale au scăzut. Bruxelles-ul anticipează că ritmul de majorare a salariilor va rămâne moderat și în următorii ani, ceea ce ar putea contribui la menținerea sub control a costurilor cu forța de muncă și la susținerea competitivității exporturilor.
Deficitul bugetar scade, dar datoria publică continuă să crească
Consolidarea fiscală va produce o reducere a deficitului public, însă dezechilibrul bugetar va rămâne ridicat.
Potrivit prognozei, deficitul public va coborî de la 7,8% din PIB în 2025 la 6% în 2026. Reducerea este pusă pe seama măsurilor fiscale adoptate în a doua jumătate a anului trecut și a controlului mai strict al cheltuielilor bugetare.
Cheltuielile curente ca pondere în PIB ar urma să scadă cu aproximativ un punct procentual în 2026, în principal ca urmare a înghețării pensiilor și salariilor din sectorul public. Încasările bugetare vor beneficia de majorările de taxe adoptate în 2024 și 2025, inclusiv cele privind TVA, impozitul pe proprietate și contribuția la asigurările de sănătate.
Pentru 2027, Comisia estimează un deficit de 5,8% din PIB, pe fondul menținerii controlului asupra cheltuielilor curente și al reducerii investițiilor publice după încheierea programului european de redresare.
În același timp, cheltuielile pentru apărare vor crește de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% în 2028, fiind susținute inclusiv prin împrumuturile acordate în cadrul programului european SAFE.
Problema majoră rămâne evoluția datoriei publice. Comisia estimează că aceasta va crește de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la 64% în 2028, pe fondul deficitelor bugetare persistente și al costurilor cu dobânzile.
Instabilitatea politică și industria auto, principalele riscuri
Comisia Europeană avertizează că riscurile la adresa prognozei economice sunt orientate în sens negativ.
O eventuală reapariție a instabilității politice ar putea afecta continuarea consolidării fiscale, încrederea investitorilor și investițiile private. În plus, incertitudinile privind cererea externă, în special în industria auto, și prețurile ridicate ale energiei reprezintă provocări pentru sectorul manufacturier.
Prin urmare, revenirea economică anticipată pentru 2027 și 2028 depinde de mai mulți factori: stabilitatea politică, respectarea angajamentelor bugetare, atragerea fondurilor europene și reluarea investițiilor private.
Noua prognoză a Bruxelles-ului conturează un an 2026 dificil pentru România, în care ajustarea fiscală, inflația și slăbirea consumului vor afecta activitatea economică. Redresarea este așteptată din 2027, dar va avea loc într-un context în care deficitul bugetar și datoria publică rămân vulnerabilități importante.