money.ro
🔔 Alerte
PoliticCătălina Mareș

Guvernul Luca Niculescu, în linie dreaptă. România se pregătește să iasă din cea mai lungă criză politică a ultimilor ani

Publicat la 15.10.2026, 09:38:54

Distribuie:WhatsAppFacebookX
Guvernul Luca Niculescu, în linie dreaptă. România se pregătește să iasă din cea mai lungă criză politică a ultimilor ani
DiscoverGoogle NewsSursă preferată

După mai bine de cinci luni de guvernare interimară și mai multe încercări eșuate de formare a unei majorități parlamentare, România se apropie de instalarea unui nou Executiv. Premierul desemnat Luca Niculescu urmează să depună joi, 15 octombrie, în Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor. Formula conturată în urma negocierilor este una mixtă, cu o participare consistentă a PSD și cu portofolii rezervate unor tehnocrați. Rămâne însă de văzut dacă susținerea politică anunțată se va transforma în cele 233 de voturi necesare pentru învestire.

De la căderea Guvernului Bolojan la a patra nominalizare de premier

Criza politică a început pe 5 mai, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, susținută de PSD și AUR. De atunci, România a fost condusă de un Executiv interimar, cu atribuții limitate, în timp ce negocierile pentru formarea unei noi majorități au intrat în impas.

Au urmat mai multe încercări de deblocare a situației. Eugen Tomac și-a depus mandatul înainte de a reuși să formeze o majoritate, Adrian Veștea nu a obținut votul Parlamentului, iar programul și lista de miniștri propuse ulterior de Siegfried Mureșan au fost respinse la 30 septembrie.

În acest context, președintele Nicușor Dan l-a desemnat, la 5 octombrie, pe Luca Niculescu să formeze noul Guvern. Diplomat de carieră, fost ambasador al României în Franța și coordonator al procesului de aderare la OCDE, Niculescu este al patrulea candidat la funcția de premier de la începutul crizei.

Misiunea sa este să construiască o majoritate capabilă să susțină un Executiv cu puteri depline și un program de guvernare care să răspundă problemelor economice și administrative acumulate în ultimele luni.

PSD intră la guvernare cu 11 miniștri

Unul dintre cele mai importante momente ale negocierilor a venit miercuri, 14 octombrie, când conducerea PSD a decis intrarea partidului în Guvernul Niculescu. Social-democrații vor avea 11 dintre cele 17 portofolii ministeriale, potrivit listei prezentate de partid.

Printre numele anunțate se numără Marian Neacșu, propus pentru funcțiile de vicepremier și ministru al Afacerilor Interne, Radu Oprea la Apărare, Radu Marinescu la Justiție, Alexandru Stoica la Dezvoltare și Ștefan Ovidiu Popa la Transporturi.

PSD îi propune, de asemenea, pe Mihai Ghigiu la Investiții și Proiecte Europene, Daniel Zamfir la Economie, Florin Barbu la Agricultură, Alexandru Rogobete la Sănătate, Florin Manole la Muncă și Natalia Intotero la Mediu.

Celelalte șase portofolii ar urma să fie ocupate de tehnocrați, în domenii precum Finanțele, Educația, Cultura, Afacerile Externe, Energia și Comunicațiile. Lista finală urmează să fie depusă oficial de premierul desemnat în Parlament.

Formula mixtă încearcă să împace două obiective: asigurarea unei baze parlamentare suficient de largi și atragerea unor specialiști care să gestioneze domenii-cheie ale administrației. Totuși, ponderea PSD în viitorul Cabinet arată că partidul va avea un rol central în stabilirea direcției politice a noului Executiv.

PNL susține Guvernul fără să intre la guvernare

Liberalii au ales o formulă diferită. PNL a anunțat că este dispus să încheie un acord politic cu Luca Niculescu și să susțină Guvernul în Parlament, fără să participe direct la actul de guvernare.

În cadrul acestui aranjament, liberalii s-au angajat să nu inițieze și să nu voteze o moțiune de cenzură împotriva Cabinetului în primele șase luni, cu condiția respectării obiectivelor și principiilor stabilite prin acord.

Este o soluție care ar putea asigura o anumită stabilitate parlamentară fără refacerea unei coaliții clasice. În același timp, ea lasă deschisă problema responsabilității politice: PNL ar putea contribui la menținerea Guvernului fără să își asume direct deciziile ministeriale.

USR, în schimb, a criticat formula în care PSD revine cu miniștri în Executiv și a anunțat că va propune parlamentarilor partidului să voteze împotriva Guvernului Niculescu. Formațiunea condusă de Dominic Fritz a susținut că nu poate sprijini un Cabinet în care social-democrații controlează portofolii importante, în condițiile în care reformele promise rămân, în opinia sa, insuficient garantate.

UDMR și-a exprimat disponibilitatea de a vota pentru învestirea Guvernului, indiferent dacă formula finală va fi una politică sau tehnocrată.

233 de voturi pentru învestire

Pentru a primi votul de încredere al Parlamentului, Guvernul Niculescu are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile, reprezentând majoritatea deputaților și senatorilor.

Sprijinul anunțat de PSD, PNL și UDMR, alături de cel al unor grupuri parlamentare mai mici, ar putea asigura matematic numărul necesar. Totuși, calculele politice nu sunt echivalente cu voturile efectiv exprimate în plen, iar poziția USR complică imaginea unei majorități unitare.

Potrivit calendarului aflat în pregătire, după depunerea programului și a listei miniștrilor, Parlamentul va stabili datele audierilor în comisiile de specialitate și ale ședinței comune pentru votul de învestitură. Calendarul vehiculat în spațiul public indică audieri luni și vot final marți, însă procedura depinde de deciziile oficiale ale Legislativului.

Un minister al Comunicațiilor și Inteligenței Artificiale?

Printre elementele care au apărut în discuțiile privind viitoarea structură guvernamentală se numără posibilitatea înființării unui Minister al Comunicațiilor și Inteligenței Artificiale. Dacă va fi confirmată în forma finală a Cabinetului, instituția ar avea un profil nou în administrația centrală și ar putea reuni responsabilități legate de comunicații, digitalizarea serviciilor publice și utilizarea inteligenței artificiale.

Deocamdată, atribuțiile exacte ale unui asemenea minister nu sunt clarificate public. Rămâne de văzut dacă va fi vorba despre o reorganizare a unor structuri existente sau despre o nouă instituție, cu competențe și buget proprii.

Urgențele economice nu mai pot aștepta

Dincolo de negocierile pentru împărțirea portofoliilor, viitorul Guvern va trebui să răspundă unor probleme urgente. Luca Niculescu a avertizat că România are nevoie rapid de o rectificare bugetară, în lipsa căreia pot apărea dificultăți în funcționarea administrației, în finanțarea școlilor și a instituțiilor publice și în plata facturilor către companiile private și autoritățile locale.

Un alt obiectiv anunțat de premierul desemnat a fost încheierea unui acord politic pentru cel puțin șase luni, cu măsuri prioritare și responsabilități clare. Inițiativa urmărește să asigure o perioadă de stabilitate în care Executivul să poată adopta decizii urgente, chiar dacă partidele nu reușesc să ajungă la un acord de guvernare pe termen lung.

În același timp, România trebuie să își mențină angajamentele europene și internaționale, să gestioneze presiunile bugetare și să evite prelungirea incertitudinii care afectează administrația și mediul economic.

Sfârșitul crizei depinde de votul Parlamentului

Depunerea programului de guvernare și a listei miniștrilor reprezintă un pas important, dar nu încheie criza politică. Guvernul va deveni unul cu puteri depline numai după ce va obține votul de încredere al Parlamentului și va parcurge procedurile constituționale de numire.

Pentru Luca Niculescu, provocarea nu este doar să adune 233 de voturi, ci și să obțină un sprijin suficient de stabil pentru a putea guverna după instalare. Un Cabinet susținut printr-un acord între partide care nu participă toate la guvernare ar putea avea o majoritate punctuală, dar nu neapărat o coaliție solidă.

După mai bine de cinci luni de interimat și negocieri repetate, România se află în pragul formării unui Executiv. Testul decisiv va fi votul din Parlament, urmat de capacitatea noului Guvern de a transforma promisiunile de stabilitate și reformă în măsuri concrete.

Articole înrudite

Cele mai citite

  1. 1Mama lui Marian Oprișan, pensionara cu venituri de 4 milioane de euro. Cum au ajuns banii, mașinile și proprietățile familiei pe numele acesteia
  2. 2Salonul Kulturhaus 01 își deschide porțile pe 21 noiembrie. Peste 400 de lucrări și un experiment despre accesul la artă
  3. 3Internetul se oprește, băncile se blochează? Adevărul din spatele „apocalipsei digitale” anunțate pentru 17 noiembrie
  4. 4Șeful STB încasa 9.000 de euro pe lună, iar un director avea și salariu, și pensie. Compania are datorii de miliarde de lei
  5. 5Robert Negoiță vrea să transforme Parcul Pantelimon în Disneyland de București. Telegondolă, rollercoaster și grotă cu pirați, pe bani publici

Newsletter zilnic money.ro

Știrile care contează și piețele, în fiecare dimineață, în 2 minute.

Urmărește pe DiscoverUrmărește pe Google NewsAdaugă ca sursă preferată