Românii susțin consolidarea apărării europene, dar își păstrează încrederea în NATO și în parteneriatul strategic cu Statele Unite. Un sondaj realizat de GLOBSEC în 14 țări arată că 82% dintre respondenții din România sunt favorabili înființării unei armate europene, iar 87% ar vota pentru menținerea țării în Alianța Nord-Atlantică. În același timp, există o diferență semnificativă între disponibilitatea oamenilor de a-și apăra țara și încrederea în capacitatea statului de a face față unui conflict: 66% spun că ar lupta în cazul unui atac, dar numai 24% consideră că România este pregătită pentru un război sau o criză majoră.
Datele apar în raportul „GLOBSEC Trends 2026: The Reality Check”, publicat vineri, care analizează percepțiile privind securitatea, alianțele internaționale, democrația și evoluțiile geopolitice.
Armată europeană, dar și sprijin puternic pentru NATO
Înființarea unei armate europene este susținută de 82% dintre români, cel mai ridicat procent dintre cele 11 state membre UE incluse în cercetare. România este urmată de Lituania, cu 78%, și Franța, cu 75%. Tot 82% dintre respondenții români susțin dezvoltarea unor capacități europene proprii de apărare, complementare celor ale NATO.
Sprijinul pentru o apărare europeană mai puternică nu se traduce însă printr-o diminuare a atașamentului față de Alianța Nord-Atlantică. 87% dintre români ar vota pentru rămânerea țării în NATO, iar 84% consideră că apartenența la Alianță reduce riscul unui atac asupra României.
Statele Unite beneficiază, de asemenea, de o percepție favorabilă. Aproximativ 65% dintre români consideră SUA unul dintre cei mai importanți parteneri strategici ai țării, cel mai ridicat procent dintre statele Europei Centrale și de Est analizate, înaintea Poloniei, cu 62%.
În plus, 74% consideră Statele Unite un partener de securitate de încredere, 85% apreciază că rolul american în securitatea Europei este important, iar 55% și-ar dori o implicare mai mare a Washingtonului în apărarea europeană.
Românii ar lupta pentru țară, dar nu au încredere în pregătirea statului
Unul dintre cele mai relevante contraste ale cercetării privește percepția asupra capacității de apărare a României. Deși 66% dintre respondenți declară că ar fi dispuși să-și apere țara în cazul unui atac, numai 24% consideră că statul este pregătit pentru un război sau o criză majoră.
În privința măsurilor concrete de consolidare a apărării, 69% susțin introducerea serviciului militar obligatoriu, iar 65% sunt de acord cu majorarea cheltuielilor militare.
Sprijinul scade însă atunci când creșterea bugetului pentru apărare ar presupune reducerea fondurilor alocate sănătății sau protecției sociale. În acest scenariu, numai 45% dintre români susțin majorarea cheltuielilor militare.
Rusia este considerată o amenințare de două treimi dintre români
Rusia este percepută drept o amenințare la adresa securității naționale de 66% dintre respondenții din România, un nivel apropiat de media de 68% înregistrată în cele 14 state analizate.
Cele mai ridicate procente apar în Ucraina, unde 95% dintre respondenți consideră Rusia o amenințare, Polonia (80%) și Regatul Unit (79%). La polul opus se află Bulgaria, cu numai 35%, urmată de Slovacia, cu 50%, și Ungaria.
Bulgaria este singura țară din sondaj în care mai mulți respondenți consideră Rusia un partener strategic important decât o amenințare: 51%, față de 35%. În Slovacia, 38% văd Rusia drept partener strategic, iar în Ungaria procentul este de 30%. În România, numai 11% îi atribuie acest statut.
O altă particularitate a percepțiilor românești privește partenerii europeni. România este singura țară din Europa Centrală și de Est analizată în care Franța este considerată un partener strategic mai important decât Germania: 34%, comparativ cu 28%. Raportul pune această diferență în legătură cu rolul Franței în apărarea flancului estic al NATO și cu prezența militară franceză în România.
Ucraina: garanții de securitate, dar și concesii teritoriale
În privința războiului din Ucraina, 82% dintre români consideră că orice acord de pace trebuie să ofere Kievului garanții de securitate credibile și pe termen lung. Susținerea este mai ridicată în Regatul Unit, unde ajunge la 94%, și în Ucraina, cu 88%. Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel, de 73%.
În același timp, 59% dintre respondenții din România sunt de acord că Ucraina ar trebui să fie pregătită să cedeze o parte din teritoriu în schimbul unor garanții de securitate pe termen lung. Această opinie este împărtășită de 69% dintre slovaci, 68% dintre unguri și 66% dintre bulgari. În Ucraina, procentul este de numai 32%, iar în Polonia și Estonia, de 43%, respectiv 42%.
Sprijinul pentru continuarea ajutorului militar acordat Kievului este mai moderat în România. 56% dintre respondenți consideră că statele NATO, inclusiv România, ar trebui să continue să furnizeze Ucrainei asistența militară necesară pentru apărare. În Regatul Unit, procentul ajunge la 78%, în Lituania la 73%, iar în Polonia la 71%. Cele mai scăzute niveluri sunt înregistrate în Ungaria (33%) și Bulgaria (36%).
De asemenea, 54% dintre români susțin continuarea ajutorului european pentru Ucraina indiferent de nivelul implicării Statelor Unite. Procentul este de 90% în Ucraina și 78% în Regatul Unit, dar scade la 40% în Bulgaria.
China, o amenințare mai puțin importantă în percepția românilor
Doar 26% dintre români consideră China o amenințare la adresa securității naționale, față de media de 42% înregistrată în cele 14 țări.
Diferența este vizibilă între Europa Occidentală și Europa Centrală și de Est. În medie, 60% dintre respondenții din SUA și Europa Occidentală percep China drept o amenințare, în timp ce în Europa Centrală și de Est proporția este de 34%.
În România, numai 12% consideră China unul dintre cei mai importanți parteneri strategici ai țării. Procentul este mai ridicat în Ungaria (26%) și Bulgaria (25%). Autorii raportului explică diferențele prin preocupările de securitate specifice fiecărei regiuni: în estul Europei, atenția este concentrată în principal asupra Rusiei, în timp ce în statele occidentale contează mai mult preocupările legate de spionaj, influența economică și competiția tehnologică a Chinei.
Doar 30% consideră că democrația din România este puternică
Raportul GLOBSEC scoate în evidență și nivelul redus de încredere în funcționarea democrației românești.
Deși 78% dintre români consideră că democrația este întotdeauna preferabilă oricărei alte forme de guvernare, numai 30% apreciază că democrația din România este puternică și nu se află sub amenințare. Acesta este cel mai mic procent dintre statele membre UE incluse în sondaj.
Totodată, doar 40% dintre respondenți consideră că alegerile sunt libere, corecte și reflectă voința cetățenilor. Autorii raportului menționează în acest context anularea alegerilor prezidențiale din 2024, pe fondul unei campanii de manipulare pe rețelele sociale.
În ceea ce privește apartenența la Uniunea Europeană, 78% dintre români ar vota pentru menținerea țării în blocul comunitar. Procentul este apropiat de cel din Lituania (82%), Ungaria (80%) și Estonia (79%), dar superior celui din Polonia (75%) și Germania (71%). Bulgaria se află la celălalt capăt al clasamentului, cu 53% susținere pentru rămânerea în UE.
Totuși, 66% dintre români consideră că politicile europene pot avea efecte negative asupra unor sectoare economice, precum agricultura și industria. Procentul este apropiat de media de 67% înregistrată în statele UE incluse în cercetare.
Sprijinul american pentru conservatorii europeni, privit favorabil de 61% dintre români
O altă particularitate evidențiată de studiu este atitudinea față de implicarea politică a Washingtonului în Europa. 61% dintre români privesc favorabil sprijinul acordat de Statele Unite actorilor conservatori europeni. Este cel mai ridicat procent dintre toate cele 14 țări analizate, inclusiv SUA.
Sondajul a inclus și întrebări despre rețelele sociale și inteligența artificială. 81% dintre români susțin interzicerea accesului copiilor sub 16 ani la platformele de socializare.
În ceea ce privește inteligența artificială, 59% consideră că aceasta va aduce societății mai multe beneficii decât prejudicii. În același timp, 77% cred că AI va elimina mai multe locuri de muncă decât va crea.
Cum a fost realizat sondajul
Raportul „GLOBSEC Trends 2026: The Reality Check”, ajuns la a 11-a ediție, se bazează pe un sondaj realizat de HarrisX în perioada 11–19 mai 2026, în 14 țări din Europa și America de Nord. Eșantionul total a cuprins 13.730 de persoane.
Cercetarea a inclus 11 state membre ale Uniunii Europene – România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia – și trei țări din afara UE: Regatul Unit, Statele Unite și Ucraina.
În România au fost intervievate 1.010 persoane, marja de eroare fiind de plus sau minus 3,1 puncte procentuale.