O navă comercială lovită de drone a eşuat pe litoralul românesc, mai precis aproape de plaja sălbatică de la Vadu. Altfel, transportul mărfurilor s-a scumpit cu până la 30%, iar românii ar putea plăti mai mult pentru carburanţi şi alimente din cauza blocajului din Marea Neagră.
Conflictul armat se apropie tot mai mult de litoralul românesc, iar efectele sale nu se mai văd doar pe harta militară. Un cargou de aproximativ 100 de metri, avariat în urma unui atac cu drone în urmă cu două luni, a ajuns în derivă şi a eşuat pe plaja de la Vadu. În ultimele zile, mai multe nave comerciale au fost lovite în apropierea canalului Sulina, iar România cere sprijin suplimentar din partea NATO. Riscurile de navigaţie au majorat cu până la 30% costurile transportului maritim, o scumpire care s-ar putea reflecta, în timp, şi în preţurile carburanţilor, cerealelor şi ale altor produse. Cargoul Mariam M, aflat sub pavilionul Tanzaniei, a eşuat ieri pe plaja dintre Capul Midia şi Vadu, la aproximativ şase mile marine de ţărm. Vasul fusese lovit pe 17 septembrie, în zona canalului Bâstroe, în apele ucrainene. În urma atacului, nava a fost abandonată, fără echipaj la bord, şi a continuat să plutească în derivă de-a lungul coastelor Mării Negre. Căpitanul a murit, iar cei 13 marinari răniţi au fost evacuaţi atunci de o altă navă. Autorităţile române au încercat să intervină pentru remorcarea cargoului, însă operaţiunea nu a mai putut împiedica eşuarea acestuia. Nava nu mai avea nici echipaj, nici marfă la bord. Este primul vas avariat în războiul din Ucraina care ajunge pe ţărmul românesc, potrivit relatărilor din presă.
Trei nave comerciale, lovite de drone în apropierea României
În noaptea de 14 spre 15 noiembrie, alte trei nave comerciale au fost lovite de drone în apropierea canalului Sulina. Printre acestea se numără petrolierul grec Evia Petrol V, cargoul Marsol şi petrolierul pentru produse petroliere Ali Najafov, ultimele două navigând sub pavilionul statului Saint Kitts şi Nevis. Potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Apărării, două dintre nave au fost lovite în apele teritoriale româneşti, la aproximativ patru, respectiv cinci mile marine sud-est de Sulina. Atacurile au provocat incendii la bord, însă echipajele au reuşit să stingă flăcările. Nu au fost raportate victime în aceste incidente. În aceeaşi perioadă, o altă navă comercială, Larissa 1, sub pavilionul statului Palau, a fost avariată de o dronă în apropiere de Sfântu Gheorghe.

România cere ajutorul NATO. Ce echipamente solicită aliaţilor
În faţa escaladării riscurilor, România solicită o implicare mai puternică a aliaţilor pentru protejarea navigaţiei comerciale. Ministrul Apărării, Ștefan-Radu Oprea, a anunţat că va ridica problema securităţii Mării Negre la reuniunea cu omologii din NATO, programată la Bruxelles pentru astăzi şi mâine. Solicitările României vizează în special patrule cu aeronave de supraveghere şi echipamente specializate în detectarea şi combaterea dronelor. Oficialul a transmis că solidaritatea aliaţilor trebuie să se concretizeze în sprijin operaţional, nu doar în declaraţii. În paralel, România a discutat cu producătorul radarelor Gap Filler, pentru devansarea livrărilor. Compania ar fi acceptat accelerarea calendarului de livrare. Franţa a trimis deja în România o aeronavă de patrulare maritimă Atlantique 2, pentru o perioadă limitată, în sprijinul monitorizării situaţiei din Marea Neagră. Scopul acestor măsuri este menţinerea unor rute comerciale funcţionale într-o regiune prin care trec transporturi importante pentru România şi pentru alte economii europene.
Transportul mărfurilor s-a scumpit cu până la 30%. Ce înseamnă pentru carburanţi şi alimente
Armatorii trebuie să suporte cheltuieli suplimentare pentru asigurarea navelor şi a mărfurilor, combustibil, personal navigant şi măsuri de siguranţă. Aceste costuri nu rămân neapărat în sarcina companiilor de transport. O parte dintre ele poate fi transferată către importatori, distribuitori şi, în final, către consumatori. Efectele pot fi resimţite în mai multe sectoare. Prin Marea Neagră sunt transportate cereale, uleiuri vegetale, produse petroliere, îngrăşăminte şi materii prime pentru industrie. În cazul carburanţilor, creşterea costurilor de transport şi asigurare poate pune presiune suplimentară asupra preţului final al produselor petroliere. În cazul cerealelor, transportul mai scump poate influenţa costurile de aprovizionare şi export, cu efecte posibile asupra preţurilor alimentelor.
Potrivit informaţiilor prezentate în presă, zona considerată periculoasă pentru navigaţie se întinde pe aproximativ 70 de kilometri pătraţi, între braţele Sfântu Gheorghe şi Sulina. Aproximativ 50 de nave ancorate aşteaptă să poată părăsi perimetrul considerat riscant. Situaţia complică activitatea comercială într-un punct strategic pentru transporturile dintre Ucraina şi pieţele internaţionale. Canalul Sulina reprezintă una dintre principalele legături dintre Dunăre şi Marea Neagră şi este folosit inclusiv pentru exporturile ucrainene. Orice perturbare a navigaţiei poate afecta fluxurile de mărfuri şi poate determina armatorii să caute rute alternative sau să aştepte condiţii mai sigure.

Pentru România, vulnerabilitatea este cu atât mai importantă cu cât portul Constanţa şi infrastructura maritimă au un rol major în comerţul regional. Și dezvoltarea perimetrului Neptun Deep face ca protejarea infrastructurii offshore să devină o prioritate economică şi de securitate.