Uniunea Europeană trebuie să se extindă fără să-și piardă capacitatea de a lua decizii, iar statele care vor deveni membre trebuie să respecte regulile comune și după aderare. Acesta este mesajul transmis luni de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a cerut garanții mai puternice pentru viitorii membri, inclusiv posibilitatea suspendării dreptului de vot în Consiliu în cazurile grave de încălcare a valorilor UE. În paralel, Bruxelles-ul pregătește o reformă a procesului de aderare, prin care țările candidate ar putea participa treptat la unele politici europene înainte de a deveni membre cu drepturi depline.
O Uniune mai mare, dar care trebuie să decidă mai repede
„O Uniune mai mare trebuie să rămână o Uniune care poate acționa”, a declarat Ursula von der Leyen la deschiderea celui de-al Doilea Forum privind Extinderea, la care au participat miniștri de externe din statele membre și lideri ai țărilor candidate.
Șefa Comisiei Europene a avertizat că extinderea nu trebuie să încetinească procesul decizional, într-un context internațional în care Europa se confruntă cu numeroase provocări și trebuie să poată reacționa rapid.
Von der Leyen a cerut folosirea instrumentelor deja prevăzute în Tratatele europene pentru eficientizarea deciziilor. În octombrie, Comisia a propus eliminarea unanimității și trecerea la votul cu majoritate calificată pentru majoritatea deciziilor legate de aderare, inclusiv pentru deschiderea clusterelor de negociere, care grupează capitolele de aliniere a legislației candidaților la normele europene.
Bruxelles-ul vrea garanții după aderare
Comisia Europeană lucrează și la modernizarea mecanismului de extindere, cu două obiective: să ofere țărilor candidate beneficii concrete ale integrării înainte de aderare și să se asigure că acestea respectă regulile comune și după ce devin membre.
Planul Bruxelles-ului presupune implicarea treptată a statelor candidate în domenii precum energia, transporturile, tehnologia digitală și apărarea. Accesul ar urma să fie condiționat și reversibil, iar progresul către aderare să depindă inclusiv de „alinierea strategică” la obiectivele UE, în special în ceea ce privește securitatea economică și politica externă.
Unul dintre cele mai importante elemente ale propunerii îl reprezintă introducerea unor garanții postaderare mai stricte. Comisia vrea ca angajamentele asumate de statele candidate înainte de aderare să fie respectate și după intrarea în Uniune.
În cele mai grave situații, aceste mecanisme ar putea permite suspendarea drepturilor de vot în Consiliul UE ale unui nou stat membru care încalcă valorile europene.
Extinderea, o miză geopolitică pentru Europa
Von der Leyen a apărat beneficiile extinderilor anterioare, amintind că, în cei 20 de ani de după aderarea din 2004, când zece state au intrat în Uniune, exporturile Spaniei către noii membri s-au dublat.
Președinta Comisiei a susținut că extinderea a consolidat poziția Europei și a pus în discuție scenariul în care procesul de unificare nu ar fi avut loc. Fără extindere, a întrebat ea, ar fi fost Europa mai bine pregătită pentru agresiunea Rusiei, mai sigură și mai influentă la nivel internațional?
„Răspunsul este un «nu» clar”, a afirmat Von der Leyen.
La rândul său, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că participarea liderilor politici la forum transmite un mesaj puternic: extinderea a revenit în centrul agendei europene.
Kos a comparat momentul actual cu anii 1990 și începutul anilor 2000, când aderarea a 13 noi state membre a reprezentat răspunsul Europei la sfârșitul Războiului Rece. Ea a afirmat că, în acest an, procesul de extindere a înregistrat mai multe rezultate decât în oricare alt an din ultimii 25.
Comisarul a avertizat însă că mediul geopolitic este mult mai competitiv, iar Rusia încearcă să inverseze procesul de unificare europeană.
Finlanda propune o Uniune cu 40 de membri până în 2040
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a susținut că extinderea nu trebuie privită ca un simplu proces tehnic, ci ca o alegere strategică. În opinia sa, dimensiunea Uniunii contează pentru puterea și influența Europei.
Stubb a propus ca liderii europeni să ia în calcul perspectiva unei Uniuni cu 40 de membri până în 2040 și a deschis inclusiv posibilitatea revenirii Regatului Unit.
„Aș fi primul care îi va primi înapoi cu brațele deschise”, a declarat președintele finlandez.
El a cerut, de asemenea, Comisiei Europene să exploreze formule de parteneriat mai apropiate de aderarea deplină pentru state precum Canada, Norvegia, Islanda și Regatul Unit.
Dezbaterea privind extinderea capătă astfel o dimensiune care depășește simpla integrare a țărilor candidate. UE încearcă să găsească un echilibru între creșterea numărului de membri, consolidarea influenței geopolitice și menținerea capacității de a lua decizii într-un bloc comunitar tot mai divers.