Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia cer derogări temporare de la regulile europene, pentru a putea folosi o parte din fondurile UE destinate coeziunii și modernizării în sprijinul companiilor afectate de scumpirea energiei. În paralel, premierul ungar Péter Magyar a avansat ideea unei cooperări regionale extinse, care ar fi putut include România.
Presiunea facturilor la energie determină patru state din Europa Centrală să ceară mai multă libertate în folosirea banilor europeni. Grupul de la Vișegrad, format din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, vrea ca o parte din fondurile Uniunii Europene să poată fi direcționată temporar către sprijinirea industriei, într-un moment în care costurile energetice pun presiune asupra competitivității companiilor. Solicitarea a fost anunțată de ministrul slovac al Economiei, Denisa Saková, după o reuniune a miniștrilor responsabili de economie și energie din cele patru țări, la care a participat și comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen. Informația a fost relatată de Reuters.
Ce fonduri europene vor să folosească cele patru state pentru a sprijini industria
Propunerea vizează derogări temporare care să permită utilizarea mai flexibilă a unor resurse europene, inclusiv a celor provenite din fondurile de coeziune sau din Fondul pentru modernizare. Obiectivul este ca firmele să poată beneficia de mecanisme suplimentare de sprijin pentru a face față costurilor ridicate cu energia. „Am depus o solicitare pentru o derogare temporară care să ne permită utilizarea resurselor Uniunii Europene”, a declarat Denisa Saková, potrivit Reuters. Ministrul slovac a explicat că industria beneficiază deja de mecanisme de sprijin pentru a face față prețurilor ridicate, însă guvernele caută soluții care să nu pună o presiune suplimentară asupra bugetelor naționale. Energia scumpă poate crește costurile de producție, poate reduce competitivitatea exporturilor și poate afecta investițiile. Deocamdată, solicitarea celor patru state nu înseamnă că derogările au fost aprobate. Este vorba despre o cerere adresată la nivel european, ale cărei condiții și posibilități de aplicare trebuie clarificate.
Deficite bugetare și presiuni asupra companiilor
Inițiativa apare într-un context economic complicat pentru mai multe guverne din Europa Centrală și de Est. Creșterea costurilor cu energia obligă autoritățile să caute soluții atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri. Printre măsurile utilizate în regiune se numără sprijinirea consumatorilor pentru plata facturilor la utilități și intervențiile asupra prețurilor carburanților. Astfel de scheme pot reduce presiunea imediată asupra consumatorilor și companiilor, dar pot genera costuri suplimentare pentru bugetele publice. Conflictele din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina continuă să alimenteze incertitudinea de pe piețele internaționale, inclusiv de pe cele energetice. În acest context, flexibilizarea utilizării fondurilor europene ar putea deveni o alternativă la finanțarea exclusivă din resurse naționale. Pentru cele patru state, obiectivul este să limiteze efectele energiei scumpe asupra industriei fără a adăuga o povară de durată asupra finanțelor publice.

România, posibil partener al Grupului de la Vișegrad
Pe lângă agenda economică, Grupul de la Vișegrad a revenit în atenție și prin discuțiile privind extinderea cooperării regionale. În iunie 2026, premierul ungar Péter Magyar a anunțat că intenționează să propună invitarea României, alături de Austria, Germania, Croația și Slovenia, într-un format extins de cooperare. Inițiativa urmărea consolidarea colaborării în domenii precum economia, infrastructura și cultura.
Planul nu s-a concretizat însă prin extinderea grupului. La 24 iunie, Magyar a anunțat că V4 nu intenționează să primească noi membri permanenți și că va rămâne format din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia. Cooperarea cu alte state ar urma să fie posibilă prin formule de tip „V4 Plus”.
