România preia președinția SEECP pentru un an

România preia președinția SEECP începând cu 1 iulie, mandatul urmând să se desfășoare până la 30 iunie 2027, anunță Ministerul Afacerilor Externe (MAE)

România preia președinția pentru a consolida cooperarea regională

Potrivit comunicatului MAE, mandatul României va fi preluat oficial în cadrul Summitului SEECP de la Sofia, programat pentru iunie 2026, și va dura un an.

Prin preluarea acestei responsabilități, România își reafirmă angajamentul pentru cooperarea regională, relațiile de bună vecinătate și sprijinirea procesului de extindere al Uniunii Europene.

Astfel, mandatul României va fi axat pe: accelerarea integrării europene a partenerilor angrenați în proces; dinamizarea cooperării regionale, cu accent pe conectivitate energetică, de transport și digitală; intensificarea dialogului politic și economic între participanți; consolidarea rezilienței regionale în fața provocărilor geopolitice actuale și a atacurilor hibride, precizează MAE.

'România își propune să fie un partener activ și constructiv în cadrul SEECP, promovând stabilitatea, securitatea și dezvoltarea durabilă a regiunii. Vom continua să susținem perspectiva europeană și euroatlantică a statelor din Europa de Sud-Est și să valorificăm rolul SEECP ca vocea autentică a regiunii, voce pe care ne propunem să o reprezentăm activ și la nivel UE', a declarat ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, potrivit comunicatului.

România are relații strânse cu Republica Moldova, partenerii din Balcanii de Vest și Turcia - toți angrenați în procesul de integrare europeană și participanți SEECP. Implicarea activă a țării noastre în SEECP reflectă angajamentul constant pentru consolidarea stabilității și securității regionale, arată sursa citată.

SEECP este o structură de cooperare regională neinstituționalizată – forum politic gestionat exclusiv de participanții din sud-estul Europei. A fost înființat în 1996, ca urmare a apariției noilor state pe teritoriul fostei Iugoslavii.

Participanții la SEECP sunt: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Grecia, Kosovo, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia, Turcia. Documentul de referință al activității SEECP este Carta relațiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate și cooperare în Europa de Sud-Est ('Carta de la București'), semnată la 12 februarie 2000, la București.

SEECP se manifestă prin: summituri anuale la nivel de șefi de state, reuniuni ale miniștrilor Afacerilor Externe, reuniuni ministeriale sectoriale în domenii de interes comun (ex: transporturi, economie), reuniuni ale experților, reuniuni ale directorilor politici SEECP și reuniuni ale Troicii SEECP (nivel de directori cu reprezentarea președinției actuale, președinției anterioare și președinției următoare).

Deși neinstituționalizat, fără buget sau programe de finanțare proprii, SEECP se bazează pe sprijinul operațional al Consiliului Cooperării Regionale (CCR), înființat pe 27 februarie 2008, succesor al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, și funcționează ca punct focal pentru cooperarea regională.

Consiliul este implicat în coordonarea unor programe de relevanță regională, cum ar fi: Strategia 2030 a Europei de Sud-Est (implementarea regională a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU), Piața Regională Comună (inițiativă de integrare economică a Balcanilor de Vest, aliniată la regulile UE) sau Culoarele Verzi (facilitarea comerțului și reducerea timpilor de așteptare la frontieră). De asemenea, desfășoară proiecte pentru testarea opiniei publice din Balcanii de Vest asupra aspectelor de securitate – SecuriMeter și Balkan Barometer privind situația socio-economică și integrarea regională și europeană.

România a asigurat anterior trei mandate la conducerea SEECP: 1999-2000, 2004-2005 și 2013-2014.