money.ro
🔔 Alerte
ActualitateRadu Burlacu

România și Republica Moldova, tot mai aproape. Aderarea la UE va deschide noi oportunități pentru ambele țări

Publicat la 19.10.2026, 16:26:06

Distribuie:WhatsAppFacebookX
România și Republica Moldova, tot mai aproape. Aderarea la UE va deschide noi oportunități pentru ambele țări
DiscoverGoogle NewsSursă preferată

Investițiile în industrie, transport și energie ar putea consolida legăturile economice dintre România și Republica Moldova, pe măsură ce Chișinăul avansează pe drumul integrării europene. O analiză publicată pe 13 octombrie 2026 de Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS) și preluată de 2eu.brussels identifică oportunități pentru dezvoltarea producției și integrarea companiilor moldovenești în lanțurile europene de aprovizionare. Beneficiile nu sunt însă automate: ele depind de reforme, infrastructură, pregătirea forței de muncă și investiții realizate înaintea aderării.

Industria și lanțurile de furnizori, principalele oportunități

Apropierea Republicii Moldova de piața europeană ar putea favoriza dezvoltarea unor activități precum producția de componente electronice, cablaje, piese auto, industria agroalimentară și serviciile pentru întreprinderi. Aceste domenii pot beneficia de relocarea unor activități de producție mai aproape de piețele de desfacere, proces cunoscut sub numele de nearshoring.

Pentru companiile din România, o integrare mai strânsă a economiei moldovenești ar putea crea oportunități în aprovizionare, transport, servicii și proiecte industriale transfrontaliere. Producătorii români ar putea dezvolta relații cu furnizori de peste Prut, în timp ce firmele moldovenești ar putea avea acces mai facil la rețelele europene de producție.

Republica Moldova beneficiază deja de un acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu Uniunea Europeană. Totuși, obstacolele administrative, diferențele de reglementare și costurile logistice continuă să limiteze potențialul schimburilor comerciale și al investițiilor.

Procesul de aderare poate contribui la reducerea acestor bariere prin apropierea legislației de normele europene și prin consolidarea regulilor privind concurența, achizițiile publice, procedurile vamale și protecția investițiilor.

Transportul și energia, esențiale pentru integrarea economică

Dezvoltarea relațiilor comerciale depinde în mare măsură de infrastructura care conectează cele două economii. Legăturile rutiere, feroviare, energetice și digitale pot reduce costurile de transport, pot facilita circulația mărfurilor și pot face mai atractive investițiile în producție.

Comisia Europeană a menționat deja sprijinul acordat prin Mecanismul pentru interconectarea Europei pentru îmbunătățirea legăturilor de transport dintre Republica Moldova și România. Astfel de proiecte arată că integrarea economică poate avansa înainte de aderarea propriu-zisă.

Totuși, infrastructura nu este suficientă în sine. Investitorii au nevoie și de reguli previzibile, proceduri administrative funcționale și condiții care să permită dezvoltarea pe termen lung a afacerilor.

Pentru România, o conectare mai bună cu Republica Moldova ar putea însemna extinderea relațiilor comerciale și apariția unor noi oportunități pentru firmele implicate în producție, logistică și servicii. Amploarea acestor beneficii nu este însă cuantificată separat în analiza CEPS.

Riscul unei economii bazate doar pe forță de muncă ieftină

Autorii analizei avertizează că atragerea investițiilor exclusiv prin costuri reduse poate menține economiile candidate în activități cu valoare adăugată mică. Pentru ca integrarea europeană să ducă la o creștere economică sustenabilă, companiile locale trebuie să își dezvolte capacitatea de producție, să adopte tehnologii noi și să formeze personal calificat.

Transferul de tehnologie și dezvoltarea furnizorilor locali sunt esențiale pentru creșterea productivității. În lipsa acestor elemente, investițiile ar putea genera activitate economică fără să producă o transformare structurală suficient de puternică.

O altă provocare este migrația forței de muncă. Companiile europene ar putea beneficia de accesul la specialiști din Republica Moldova, dar economia moldovenească riscă să piardă personal calificat, dacă oportunitățile profesionale din țară rămân limitate.

CEPS recomandă încurajarea circulației competențelor, a întoarcerii specialiștilor și a investițiilor realizate de diaspora, precum și transferul de cunoștințe către economia locală. Pentru ca acest proces să funcționeze, Republica Moldova trebuie să ofere oportunități economice care să îi determine pe specialiști să rămână sau să revină.

Ce arată experiența extinderilor anterioare ale Uniunii Europene

Extinderile precedente oferă un reper pentru evaluarea beneficiilor integrării, dar nu garantează rezultate identice pentru viitoarele state membre.

Cercetările Fondului Monetar Internațional citate în analiza CEPS estimează că, în 2019, venitul pe locuitor în statele care erau membre ale UE înainte de extinderea din 2004 era cu aproximativ 10% mai mare decât ar fi fost într-un scenariu fără acea extindere.

Cifra reprezintă o estimare agregată a diferenței de venit după aproximativ 15 ani, nu o creștere anuală de 10% și nici un câștig identic pentru fiecare stat. De asemenea, ea nu reprezintă o prognoză a beneficiilor pe care România sau Republica Moldova le-ar putea obține în urma unei viitoare extinderi.

România a aderat la Uniunea Europeană în 2007, iar efectele unei eventuale noi extinderi asupra economiei sale depind de structura schimburilor comerciale, de investițiile realizate și de capacitatea companiilor românești de a participa la noile lanțuri de producție.

Studiile analizate de CEPS folosesc perioade și ipoteze diferite și nu oferă o estimare individuală a câștigurilor economice pentru România sau Republica Moldova.

Aproape 1,9 miliarde de euro pentru reformele din Republica Moldova

Pe lângă investițiile private și proiectele de infrastructură, integrarea europeană este susținută prin mecanisme financiare dedicate reformelor. Mecanismul de reformă și creștere pentru Republica Moldova acoperă perioada 2025–2027 și are o anvelopă de aproximativ 1,9 miliarde de euro.

Potrivit Consiliului Uniunii Europene, pachetul combină până la 385 de milioane de euro în granturi și 1,5 miliarde de euro în împrumuturi concesionale, acordate în condiții avantajoase. Plățile sunt legate de îndeplinirea reformelor asumate de autoritățile moldovenești, astfel încât suma totală nu trebuie confundată cu bani deja cheltuiți în economie.

La 5 octombrie 2026, Comisia Europeană a anunțat o plată suplimentară de 157 de milioane de euro, după evaluarea pozitivă a îndeplinirii a 18 reforme. Acestea vizează domenii precum dezvoltarea sectorului privat, guvernanța economică, piața muncii, energia și buna guvernare.

Plata reprezintă o etapă a unui mecanism financiar deja adoptat și este distinctă de estimările privind beneficiile economice pe termen lung ale aderării.

Investițiile făcute înaintea aderării pot face diferența

Analiza CEPS, semnată de Tinatin Akhvlediani, Pierre-Alexandre Balland și Andrea Renda, face parte din proiectul „Enlargement without illusions”, sprijinit de Direcția Generală Extindere și Vecinătate Estică a Comisiei Europene. Recomandările autorilor vizează accelerarea investițiilor în infrastructură, industrie și competențe înaintea aderării, precum și extinderea treptată a accesului la piața unică, în funcție de reformele verificate.

Pentru România și Republica Moldova, apropierea economică poate deveni o oportunitate de dezvoltare a comerțului, a producției și a rețelelor de furnizori. Însă rezultatele vor depinde de investițiile efectiv realizate, de creșterea productivității și de capacitatea economiilor locale de a păstra activități cu valoare adăugată ridicată.

Cu alte cuvinte, integrarea europeană poate crea condițiile pentru o cooperare economică mai strânsă, dar nu garantează automat un anumit nivel de creștere a PIB-ului sau un număr de noi locuri de muncă în România ori în Republica Moldova.

Articole înrudite

Cele mai citite

  1. 1Mama lui Marian Oprișan, pensionara cu venituri de 4 milioane de euro. Cum au ajuns banii, mașinile și proprietățile familiei pe numele acesteia
  2. 2Internetul se oprește, băncile se blochează? Adevărul din spatele „apocalipsei digitale” anunțate pentru 17 noiembrie
  3. 3Șeful STB încasa 9.000 de euro pe lună, iar un director avea și salariu, și pensie. Compania are datorii de miliarde de lei
  4. 4Robert Negoiță vrea să transforme Parcul Pantelimon în Disneyland de București. Telegondolă, rollercoaster și grotă cu pirați, pe bani publici
  5. 5Trei aspecte de avut mai mult în vedere de „globaliștii români”

Newsletter zilnic money.ro

Știrile care contează și piețele, în fiecare dimineață, în 2 minute.

Urmărește pe DiscoverUrmărește pe Google NewsAdaugă ca sursă preferată