Taxele plătite de români aduc bani la buget, însă statul colectează mult mai puțin decât media Uniunii Europene. În 2025, veniturile fiscale ale României au ajuns la 29,2% din PIB, potrivit Consiliului Fiscal.
La nivelul Uniunii Europene, media a fost de 40,4% din PIB. Diferența este de peste 11 puncte procentuale. România se află astfel pe penultimul loc între statele UE în ceea ce privește veniturile fiscale raportate la economie.
La nivel global, veniturile fiscale au reprezentat, în medie, 17,5% din PIB în 2024, potrivit bazei de date World Revenue Longitudinal Database a FMI. Cu alte cuvinte, România colectează mai mult decât media mondială, dar rămâne mult sub nivelul european. Veniturile fiscale nu sunt identice în toate țările. Sistemele de taxare sunt diferite, la fel și modul în care sunt finanțate serviciile publice. Danemarca, de exemplu, ajunge la venituri fiscale echivalente cu 45,3% din PIB. În Canada și Australia nivelul este de aproximativ 29%, iar în Statele Unite de 19,5%. În țările nordice, o bază largă de impozitare contribuie la finanțarea unor servicii publice extinse. În SUA, o parte mai mare a cheltuielilor pentru sănătate și pensii este suportată prin mecanisme private. Există și situații complet diferite. În statele bogate în petrol, veniturile din resurse naturale reduc dependența bugetului de taxarea populației și companiilor. În statele sărace, nivelul redus al colectării este explicat, printre altele, prin economia informală și prin capacitatea limitată a administrațiilor fiscale.
Cât încasează România
În România, veniturile fiscale au crescut de la 28,7% din PIB în 2024 la 29,2% în 2025.
Veniturile bugetare totale au ajuns la 35,4% din PIB, față de 34% în anul anterior. La nivel european, însă, veniturile bugetare totale au reprezentat 46,4% din PIB. Decalajul este, prin urmare, important nu doar în cazul taxelor, ci și în ceea ce privește capacitatea generală a statului de a strânge venituri pentru finanțarea cheltuielilor publice.
O altă particularitate este structura veniturilor fiscale.În 2025, din totalul taxelor colectate de statul român:
21,6% au provenit din impozite directe
38,4% din impozite indirecte
40,1% din contribuții sociale.
În Uniunea Europeană, impozitele directe reprezintă 32,9%, cele indirecte 31,7%, iar contribuțiile sociale 35,4%.
Sistemul nostru se bazează într-o măsură mai mare pe taxarea consumului și a muncii.
Impozitele indirecte și contribuțiile sociale reprezintă împreună 78,4% din veniturile fiscale românești, cu 11,3 puncte procentuale peste media UE.
TVA-ul arată cel mai clar problema colectării
Una dintre cele mai mari probleme ale României este TVA-ul. În 2025, statul a colectat din TVA aproximativ 7,1% din PIB, în condițiile unei cote medii ponderate de 15,1%. Alte state din regiune au obținut rezultate mai ridicate. Slovenia a colectat aproximativ 8% din PIB, Bulgaria 9,6%, Estonia 10%, iar Ungaria 9,6%. Consiliul Fiscal arată că România s-a aflat în 2025 pe ultimul loc între statele din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește ponderea încasărilor din TVA în PIB și raportarea acestora la cota medie ponderată.
9,2 miliarde de euro, TVA care nu ajunge la buget
Diferența dintre TVA-ul care ar trebui colectat și suma care ajunge efectiv la buget este cunoscută drept „VAT gap”. În 2023, deficitul de colectare a TVA din România a ajuns la 30%, față de 26,7% în 2022. Estimarea Consiliului Fiscal indică aproximativ 9,2 miliarde de euro care, teoretic, ar fi trebuit să ajungă la buget. România avea astfel cel mai mare deficit de colectare a TVA din Uniunea Europeană. Media europeană era de aproximativ 9,5%, ceea ce înseamnă că diferența României față de nivelul european era de peste trei ori. Problema nu este, așadar, doar nivelul cotei de TVA. O parte importantă din TVA-ul aferent activității economice nu este colectată efectiv. În 2025, România a colectat 11,7% din PIB din contribuții sociale, la o cotă legală de 37,25%. Cota este una dintre cele mai ridicate dintre statele analizate de Consiliul Fiscal. Cu toate acestea, alte țări cu cote apropiate au reușit să colecteze mai mult raportat la PIB.
Estonia colectează 12,7% din PIB la o cotă de 35,4%, iar Letonia 11,9% la 34,1%. Slovenia ajunge la 17,9% din PIB, la o cotă de 38,2%.
Cifrele arată că România nu poate fi analizată doar prin prisma întrebării dacă taxele sunt mari sau mici. La nivel mondial, veniturile fiscale au reprezentat în medie 17,5% din PIB în 2025. România a ajuns la 29,2% . Diferența față de Uniunea Europeană este însă mult mai importantă. Media UE este de 40,4% din PIB.
