România a fost, în ultimii ani, una dintre piețele preferate de investitorii străini interesați de Europa Centrală și de Est, beneficiind de o economie în creștere și de o piață financiară mai mare decât a altor state din regiune. Totuși, intrarea în 2026 schimbă accentul evaluărilor: nu mai este suficient potențialul de creștere, ci contează decisiv dacă autoritățile reușesc să respecte angajamentele asumate privind disciplina fiscală și stabilitatea macroeconomică, în contextul unui deficit bugetar foarte ridicat.
România și consolidarea bugetară: primul pas pentru menținerea traiectoriei de reducere a deficitului
România trebuie să își mențină deficitul public pe o traiectorie clară de consolidare, aceasta fiind principala preocupare a piețelor financiare. În perioada ianuarie–septembrie 2025, deficitul bugetar a ajuns la -5,4% din PIB, nivel care a determinat adoptarea unui set amplu de măsuri fiscale. Acestea au inclus ajustări de TVA, majorări de accize și extinderea contribuțiilor pentru sănătate, dar și reduceri de cheltuieli în administrația publică, educație și sănătate.
Potrivit unei analize realizate de experții de la Intercapital, scenariul de bază indică un deficit de aproximativ -8,0% din PIB în 2025, cu o reducere spre -6,5% în 2026, cu condiția continuării implementării măsurilor anunțate și a menținerii stabilității politice. Economiștii avertizează însă că riscurile rămân ridicate, în special din cauza costurilor mai mari cu serviciul datoriei și a incertitudinilor legate de ratingul de țară.
În paralel, România are nevoie de o reechilibrare a motoarelor de creștere economică. După o perioadă de avans mai accelerat, economia dă semne de temperare, cu o creștere de 2,0% în trimestrul al treilea din 2025 față de anul precedent. Susținerea consumului, alături de relansarea investițiilor, inclusiv prin fonduri europene, devine esențială pentru a evita presiuni suplimentare asupra bugetului.
