USR și PNL cer înființarea unei comisii parlamentare care să pregătească reforma administrativ-teritorială a României, cu obiectivul ca reorganizarea să poată fi aplicată începând din 2032, conform Agerpres. Cele două partide au solicitat oficial Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului constituirea comisiei, într-un demers care urmărește să transforme una dintre reformele amânate de ani de zile într-un proiect legislativ concret.
Discuțiile despre reforma administrativă nu sunt o premieră, însă până acum nu s-au concretizat. În linii mari, este vorba despre renunțarea la cele 42 de județe și transformarea acestora în 8 regiuni, precum și comasarea primăriilor în funcție de numărul de locuitori. Această reformă, odată implementată, ar degreva bugetul național de multe cheltuieli, care implicit ar trebui să se vadă apoi și în buzunarul fiecăruia dintre noi.
Inițiatorii așteaptă ca PSD să susțină propunerea, după ce liderul social-democrat Sorin Grindeanu a inclus reforma administrativ-teritorială printre prioritățile solicitate Guvernului.
Parlamentul, primul pas spre reorganizarea administrativă
Solicitarea liderilor grupurilor parlamentare USR și PNL vine în urma acordului de colaborare parlamentară semnat de cele două formațiuni. Noua comisie ar urma să elaboreze cadrul legislativ necesar reformei, să stabilească reguli clare și să pregătească un calendar realist pentru implementare.
Potrivit inițiatorilor, pregătirile trebuie începute din timp pentru ca autoritățile locale să aibă posibilitatea să se adapteze schimbărilor. Orizontul propus pentru aplicarea reformei este anul 2032.
USR susține că reorganizarea trebuie fundamentată pe date financiare și demografice, astfel încât administrațiile locale să devină mai eficiente, sustenabile financiar și capabile să ofere servicii publice de o calitate mai bună.
USR îi cere PSD să treacă de la declarații la acțiune
Liderii USR consideră că solicitarea adresată conducerii Parlamentului reprezintă un test pentru partidele care afirmă că susțin reforma administrativă.
„Este momentul adevărului. Să vedem ce alege PSD între vorbe și fapte. Puterea legislativă este Parlamentul. Reorganizarea administrativ-teritorială este o restanță față de românii care așteaptă servicii publice de calitate și care vor să trăiască în comunități dezvoltate”, a declarat Diana Stoica, lidera deputaților USR.
Aceasta susține că reorganizarea administrativ-teritorială este necesară pentru dezvoltarea comunităților și îmbunătățirea serviciilor publice.
USR mizează pe faptul că PSD va sprijini înființarea comisiei, în condițiile în care Sorin Grindeanu a inclus reforma printre cele zece priorități pe care le-a cerut Guvernului.
De ce este propus termenul 2032
Inițiatorii consideră că o reformă de asemenea amploare nu poate fi realizată fără o pregătire legislativă temeinică, reguli coerente și un calendar care să permită autorităților locale să se adapteze.
„Este nevoie de o coerență legislativă pentru ca reforma administrativă să fie una de succes. Este nevoie de voința politică a tuturor partidelor pentru acest lucru, iar Comisia trebuie să pregătească terenul pentru ca reforma să poată fi pusă în practică începând cu 2032, realist vorbind”, a declarat Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR.
Înființarea comisiei ar reprezenta etapa de pregătire a reformei, nu reorganizarea efectivă a unităților administrativ-teritoriale. Pentru aplicarea acesteia vor fi necesare elaborarea și adoptarea legislației corespunzătoare.
Miza: administrații locale mai eficiente
Reforma administrativ-teritorială urmărește, potrivit USR, consolidarea capacității financiare a administrațiilor locale și utilizarea mai eficientă a banilor publici. Inițiatorii consideră că reorganizarea ar trebui să permită comunităților să beneficieze de servicii publice mai bune și de administrații adaptate nevoilor populației.
Deocamdată, demersul USR și PNL se află în etapa solicitării înființării comisiei parlamentare. Următorul pas va fi obținerea sprijinului politic necesar pentru constituirea acesteia și începerea pregătirii cadrului legislativ.
Susținerea sau respingerea inițiativei va arăta dacă partidele care au inclus reforma administrativ-teritorială în discursul politic sunt dispuse să înceapă și procesul legislativ, cu perspectiva unei aplicări în 2032.